ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

2- Stupi multietajat

Stupul multietajat STAS nr.8128/1977 este conceput după stupul de tip Langstroth şi Rooth şi face parte din categoria stupilor verticali de mare capacitate. Practic, în timpul unui mare cules, volumul stupului poate fi mărit foarte mult, prin suprapunerea a două, trei sau mai multe corpuri. Deşi cere o anumită pregătire în manipularea corpurilor, acest tip de stup este cel mai mobil, permiţând folosirea celor mai noi şi eficiente metode de creştere şi exploatare a familiilor de albine. Este recomandat şi datorită faptului că asigură albinelor condiţii de creştere asemănătoare cu cele naturale (scorbură), cuibul dezvoltându-se, în raport cu solul, pe verticală. Volumul stupului poate fi mărit mult prin adăugare de corpuri, în raport cu cantitatea de puiet depusă de matcă şi de starea culesului.

Caracteristicile principale ale stupului sunt următoarele: fundul şi corpurile construite din scândură, grosimea pereţilor este de 25mm, corpurile se îmbină fără falţ iar pe timpul transportului prinderea corpurilor,a fundului şi a capacului realizându-se cu ajutorul unor tije interioare sau chingi.



Părţile componente ale stupului sunt: fundul stupului, corpurile (în mod obişnuit în număr de 3), ramele, hrănitorul, podişorul, rama de ventilaţie, capacul telescopic, tijele de fixare, blocul de urdiniş şi închizătorul de urdiniş.


Fundul în acest model STAS este mobil, cu o singură faţă utilizabilă. În prezent se utilizează din ce în ce mai mult fundul dublu, cu ambele feţe utilizabile. Are lungimea de 550mm, depăşeşte corpul din faţă cu circa 60mm formând astfel scândurica de zbor. Este construit din scânduri groase de 20mm, încheiate în falţ şi prinse într-o ramă pe trei părţi sau dintr-o bucată de placaj gros cu leaţuri pe cele trei margini, înalte de 20mm.

Corpul este construit din scânduri care se încheie în falţ, între ele pe lateral şi la colţuri în coadă de rândunică ( din experienţa mea şi a altor stupari care folosesc acest stup recomand totuşi îmbinarea la colţuri în falţ simplu, în felul acesta corpul este mai rezistent la ploaie, nu putrezeşte la îmbinări aşa de repede). Dimensiunile exterioare ale corpurilor sunt 490 x 420 x 245mm, iar cele interioare de 450 x 380 x 245mm, având un volum util de 0,126 m3 sau 126 litri (calculat pentru 3 corpuri). Grosimea tuturor pereţilor este de 20mm. Pereţii din faţă şi din spate ai corpurilor sunt prevăzuţi în partea de sus, pe interior, cu câte un falţ de 17mm înălţime şi 10mm adâncime pentru sprijinirea umeraşelor ramelor. Pentru protecţia mecanică a marginilor falţurilor, opţional poate fi ataşată o bucată de tablă sau un distanţier de rame metalic. Pereţii laterali ai corpurilor sunt străpunşi pe toată înălţimea de un orificiu cu diametrul de 10mm prin care se introduce tija de fixare a corpurilor în timpul transportului la pastoral.

În exterior corpurile au două scobituri cu o adâncime de 10mm care servesc ca şi mânere. Alternativ mânerul poate fi confecţionat dintr-o bucată de lemn cu grosimea de 20mm şi lungimea de 490mm. Acest tip de mâner asigură o priză mai bună la mutarea şi transportul corpurilor grele, pline cu miere.

Ramele, câte 10 în fiecare corp, au dimensiunile exterioare de 435 x 230mm, cu leaţul superior de 25/18/470mm cu umeraşe de 9mm grosime, iar lungimea interioară este de 415 x 202mm. Spetezele laterale au o grosime de 9mm cu profil pentru distanţare. Speteaza inferioară este de 15/7/417mm.

Hrănitorul constă dintr-o ramă de lemn cu pereţii înalţi de 60mm, restul dimensiunilor fiind identice cu cele ale corpului. Pe pereţii laterali, în interior, are două adâncituri în care intră două leaţuri demontabile (150/30/395mm), pe care se sprijină o tavă din tablă galvanizată cu dimensiuni interioare de 384/370/45mm. Printr-un perete despărţitor prevăzut spre fund cu un orificiu, tava este împărţită în două compartimente inegale, având câte un grătar plutitor. Capacitatea maximă a hrănitorului este de 7l sirop de zahăr. Prin închiderea orificiului din peretele despărţitor al tăviţei cu un dop de cauciuc se foloseşte doar un singur compartiment şi astfel se pot da cantităţi mai mici de hrană, de până la 1l sirop de zahăr. Rama hrănitorului poate fi folosită şi în alte scopuri. Aşezată peste tavă, între corp şi rama de ventilaţie, formează un spaţiu de refugiu în timpul transportului. Intercalată între fund şi corp permite folosirea ramelor standard orizontal (435 x 300), atunci când se face trecerea, conversia de la stupul orizontal la cel multietajat sau când familia din multietajat este ajutată, întărită cu rame cu puiet căpăcit, gata de eclozionare luate din stupi orizontali. În stupul multietajat mai poat fi folosite şi hrănitoarele de ramă, de lemn sau plastic, de diverse capacităţi.

Podişorul propriu-zis sau podişorul separator are tăblia de 10mm grosime iar în centru este prevăzut cu o fereastră dreptunghiulară de 60/140mm, acoperită pe ambele feţe cu plasă de sârmă. Rama podişorului are pe trei laturi câte două urdinişuri, aşezate paralel, pe o faţă şi pe alta a tăbliei, care servesc la devierea albinelor din familia ajutătoare (aşezată deasupra podişorului, peste familia de bază), prin închiderea unuia şi deschiderea celuilalt, familiei ajutătorare deschizândui-se în acest scop un alt urdiniş pe altă latură a stupului decât cea folosită la devierea albinelor.

Rama de ventilaţie constă dintr-o ramă de dimensiunea corpului pe care se prinde o plasă de sârmă. Deasupra plasei, pe stinghiile laterale ale ramei se fixează două leaţuri de 50 x 35mm ale căror capete au câte o scobitură adâncă de 20mm în care se fixează capacul. În leaţurile laterale sunt de asemenea orificii pentru tijele de fixare.

Capacul telescopic are tavanul drept, gros de 10mm, învelit la exterior cu tablă zincată, care îmbracă pereţii laterali în partea de sus pe o lăţime de 20mm şi se sprijină cu leaţurile laterale pe podişor. Capacul are o ramă exterioară cu secţiunea de 90 X 20mm şi, la interior, este prevăzut pe lungime cu câte două leaţuri cu secţiunea de 50 x 20mm, între capetele cărora este lăsat un locaş pentru capătul tijei cu piuliţă. Cu aceste leaţuri capacul se sprijină de podişor, formând un spaţiu în care se poate aşeza în toamnă materialul izolant (salteluţe de paie, polistiren, etc.).

Blocul pentru urdiniş se formează dintr-o şipcă cu secţiunea de 20 x 20mm şi lungimea de 375mm. Este prevăzut pe o faţă cu o scobitură de 153 x 9mm, iar pe altă faţă cu o scobitură de 50 x 9mm permiţând astfel micşorarea urdinişului la dimensiunea dorită, în caz de furtişag sau iarna. Poziţia blocului este determinată de două cuie bătute la interior, pe fundul stupului.

Închizătorul de urdiniş se execută dintr-o scândură cu secţiunea de 15 x 35 x 415mm, având la ambele capete câte o scobitură de 20 x 21mm şi se prinde cu un cui de corpul stupului. Este folosit atunci când coloniile se mută în pastoral sau când trebuie închise atunci când se fac tratamente fitosanitare.

Tijele sunt confecţionate din oţel, au o lungime de 991mm şi diametrul de 8mm, la un capăt au un filet pe o lungime de 70mm pe care se înşurubează o piuliţă cu fluture, iar la capătul celălalt au un orificiu prin care se trece o siguranţă. Lungimea tijei permite fixarea tuturor părţilor componente ale stupului cu excepţia capacului. Din cauza lungimii fixe a tijelor se pot împacheta doar stupii echipaţi cu toate piesele. Pentru a înlătura acest inconvenient în locul tijelor de oţel se pot folosi cabluri metalice, din oţel zincat, gros de 4,5mm, care are un capăt fixat într-o ţeavă iar celălalt este prevăzut cu un şurub cu mandrină (cleşte).

Principalele avantaje ale stupului multietajat sunt următoarele: asigură dezvoltarea familiilor puternice, respectând dezvoltarea pe verticală a acestora şi oferindu-le spaţiu suficient, piesele sunt mobile, putând fi schimbate/curăţate/înlocuite cu uşurinţă, permite mânuirea grupelor de rame cu întreg corpul în loc de mânuirea fiecărei rame în parte, cum este în cazul stupului orizontal, reducând prin aceasta volumul de muncă al apicultorului. Toate acestea fac din stupul multietajat alegerea optimă pentru practicarea unei apiculturi moderne, intensive.

Creat pentru mesajele voastre

Creat 01/07/2011 14:37:53 | Ultima modificare 08/27/2011 22:35:01
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one