ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

3-Pregatirea pentru iernare

Pregătirea familiilor de albine pentru iernare


, 09 Oct 2009 - 15:00, 0 comentarii
Stup de albine Pentru familiile de albine, anul apicol nu începe la 1 ianuarie, ci în toamna premergătoare iernării. De modul cum sunt îngrijite albinele în această perioadă depinde în mare măsură iernarea fără pierderi a familiilor, dezvoltarea acestora în sezonul activ următor şi producţiile realizate.

Perioada de pregătire începe o dată cu diminuarea culesurilor abundente de nectar şi polen, când albinele alungă trântorii din stup, iar mătcile îşi reduc treptat ponta, depunând 600-800 ouă/zi, iar la mijlocul lunii octombrie încetează să mai depună ouă.

Ultimele ecloziuni au loc în luna noiembrie.

Albinele care se nasc toamna formează contingentul care va ierna, viaţa lor durând 5-8 luni.

Longevitatea acestora este influenţată de activitatea redusă de cules şi de creştere a puietului.

Ca urmare a reducerii activităţii albinelor, consumul de energie scade, iar organismul acestora începe să se pregătească pentru iernare prin acumularea, sub formă de corp gras, a unor depozite de proteine şi lipide.

În pregătirea pentru iernare, trebuie prevenită uzura organismului acestora prin evitarea ca albinele eclozionate în luna august să fie folosite la prelucrarea şi depozitarea proviziilor pentru iarnă, fiind folosite în acest scop albine vârstnice, uzate în timpul culesurilor de vară.


Revizia familiilor

După cules, la scurt timp după recoltarea fagurilor cu miere, se efectuează revizia familiilor.

Această acţiune are drept scop stabilirea stării familiilor în vederea iernării, când se recurge la ridicarea magazinelor şi/sau fagurilor neocupaţi, care au servit la depozitarea nectarului şi polenului, se stabileşte prezenţa şi calitatea mătcilor, puterea familiei, existenţa şi calitatea rezervelor de hrană necesare pentru perioada de iernare şi se organizează cuibul.

Pentru ca iernarea să decurgă în condiţii bune, apicultorul trebuie să aibă în vedere: înlocuirea mătcilor vârstnice, uzate, cu mătci tinere, prolifice, de calitate biologică superioară, asigurarea unui cuib proporţionat cu faguri de calitate superioară, hrană suficientă şi calitate corespunzătoare, precum şi păstrarea căldurii în cuib.

Toamna, mătcile vârstnice (peste 2 ani), cele cu defecte, precum şi cele din familiile care au realizat producţii sub media stupinei, vor fi înlocuite cu mătci tinere şi prolifice.

Motivul acestei înlocuiri îl constituie faptul că mătcile tinere îşi prelungesc activitatea de depunere a ouălor până toamna târziu, iar primăvara încep ouatul mai devreme. În fiecare toamnă trebuie înlocuite cel puţin 30% din efectivul de mătci.


Organizarea cuibului

Prin organizarea cuibului înaintea iernării se urmăreşte dimensionarea lui în raport cu puterea familiei şi repartizarea proviziilor de hrană în aşa fel încât albinele din ghemul de iernare să aibă acces la acestea fără a fi nevoite să se deplaseze pe alţi faguri.

Pentru stabilirea numărului de faguri ce vor fi lăsaţi în cuib, familiile vor fi controlate dimineaţa devreme, după o noapte rece care a determinat albinele să se strângă în ghem.

În cuib se lasă atâţia faguri câţi cuprind în spaţiile dintre ei complet ghemul de iernare, fără a rămâne spaţii suplimentare. Fagurii reţinuţi în cuib pentru iernare trebuie să conţină minimum 1,5 kg miere.

În vederea iernării, proviziile de hrană pot fi amplasate: central, bilateral sau unilateral. Amplasarea bilaterală a proviziilor (fig. 1), corespunde repartiţiei naturale a mierii în cuibul familiei de albine, pe când amplasarea centrală (fig. 2), este recomandată pentru familiile care dispun de provizii de hrană la limita supravieţuirii, iar amplasarea unilaterală (fig. 3) se aplică în cazul iernării a două familii în acelaşi stup.

În stupii multietajaţi, iernarea se poate face pe unul sau două corpuri, în funcţie de puterea familiei la începutul iernii.


Amplasarea Proviziilor



Fig. 1 Fig. 2 Fig. 3 Fig. 4


La familiile puternice, care iernează pe două corpuri (fig. 4), deasupra cuibului se pune un magazin care conţine faguri plini cu miere. În cuib doar fagurii de pe părţile laterale conţin miere, fagurii din centru conţinând celule goale sau cu păstură.

Pentru a crea punţi de legătură, se pun fâşii de faguri cu miere, între ramele celor două corpuri.

Odată cu apariţia nopţilor reci, se recurge la izolarea termică a familiilor spre a le ferii de variaţiile termice bruşte.

Ca materiale de protecţie se pot folosi: saci de iută, ziare, polistiren expandat, salteluţe din papură sau din paie de ovăz.

La familiile slabe sau medii, se efectuează protejarea bilaterală şi superioară a cuibului (fig. 5), iar familiile foarte slabe şi nucleele cu mătci de rezervă vor ierna mai multe în acelaşi stup compartimentat etanş, având fiecare câte un urdiniş.

La familiile puternice se poate practica împachetarea unilaterală a cuibului (fig. 6).


Izolarea Termică



Fig. 5 Fig. 6


Din momentul răcirii timpului, la urdinişul stupilor se pun gratii metalice contra şoarecilor.

În vederea depistării în timp util a situaţiilor critice care pot să apară în viaţa albinelor într-un sezon când ele nu-şi pot restabili singure starea normală, fapt ce impune intervenţia apicultorului, este necesară supravegherea iernării familiilor de albine.

Creat pentru mesajele voastre

Creat 01/07/2011 14:38:16 | Ultima schimbare 01/12/2014 07:21:33
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one