ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

36-Albinele

Definitie

Albinele sunt insecte sociale poichiloterme poliforme, cu aripi membranoase din ordinul Hymenoptera, familia Apide, specia Apis mellifera L. Necesitatea de a se aduna in grup, se datoreaza organismului lor poichiloterm, care, prin el insusi nu poate sa dea albinei izolate posibilitatea de a-si pastra temperatura proprie care sa-i asigure vietuirea.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Generalitati

Albinele sunt grupate in jurul reginei, intr-o populatie numita colonie, a carei marime variaza in functie de sezon (10.000-80.000 de indivizi) si de bogatia resurselor nectaro-polenifere care asigura vigoarea coloniei. Au un rol important in viata plantelor, contribuind la polenizarea florilor si marirea productiei.

Principalul serviciu adus umanitatii este polenizarea, 75 % din totalul plantelor cu flori fiind polenizate cu ajutorul insectelor, albinele melifere jucand un rol extrem de important (venitul national obtinut prin polenizarea cu albine fiind de 10-15 ori superior valorii mierii si cerii produse in acelasi interval).

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Categorii

Fiecare colonie prezinta trei categorii diferite de albine:

Regina, organul vital al coloniei, asigura ponta si reinnoirea coloniei. Este unica, exceptand unele situatii cum ar fi cea de roire, cand, in aceeasi colonie pot exista temporar mai multe regine, vechea regina parasind stupul impreuna cu roiul primar. Se distinge prin abdomenul mai lung si mai mare decat cel al albinei si aripi mai mici in comparatie cu lungimea abdomenului. E fecundata la inceputul vietii de mai multi trantori, in exteriorul stupului, la o inaltime ce variaza intre 6 si 20 m, milioanele de spermatozoizi fiind stocate intr-o cavitate sferica interna numita "spermateca", la care apeleaza pentru fecundarea oualor depuse in celulele de lucratoare. Regina oua intreaga sa viata, reducandu-si ponta pana la incetare toamna tarziu, pentru a o relua in ianuarie sau februarie. O regina poate trai 5-8 ani dar, de obicei este inlocuita de albine atunci cand devine necorespunzatoare. Pe faguri este insotita intotdeauna de o suita care se ocupa cu hranirea ei (cu laptisor de matca) si cu transmiterea substantei de matca la intreaga colonie.

Albinele propriu-zise, dupa nastere ocupa functii variabile: curatitoare, doici, cerese, sacagite, gardiene, lucratoare, albine cisterna etc., asigurand o temperatura constanta in stup. Ca semn distinctiv albinele au aripile de aceeasi marime cu abdomenul.

Trantorii, asigura fecundarea reginelor, zburand pana la 10-12 km pentru a se aduna in locurile de imperechere a matcilor. Reginele se indreapta catre aceste locuri atragand trantorii printr-un feromon pe care il emit pentru a atrage cat mai multi trantori, inclusiv pe cei aflati in stupii vecini. Fecundarea ei este asigurata de obicei de 8-10 trantori, in mai multe zboruri de imperechere, care au loc in aceeasi zi sau in zile diferite. Trantorii care imperecheaza matcile mor imediat dupa imperechere, datorita desprinderii organului lor genital. Imperecherea matcilor impune asadar o competitie si o selectie naturala, cei mai vigurosi si mai rapizi trantori reusind sa imperecheze matcile. Desi nu aduc provizii in stup ci sunt mari consumatori, trantorii ajuta si ei colonia prin incalzirea puietului capacit. Pot fi usor recunoscuti prin grosimea abdomenului si marimea ochilor. Incapabili a se hrani singuri, atunci cand culesul e pe sfarsite si in stupi nu sunt provizii suficiente, albinele inceteaza a-i mai hrani si ii izoleaza in colturile stupului sau pe scandura de zbor, unde mor de foame. Stupii ramasi fara matci ii primesc si ii hranesc, dar, dupa imperecherea reginelor soarta lor e pecetluita. In unele cazuri, coloniile care au matci batrane intra la iernat si cu trantori. Pe timpul culesurilor, existenta trantorilor in stupi da un plus de vigoare coloniilor. Lipsa totala a acestora nelinistesc albinele si le fac mai putin productive.

sus


--------------------------------------------------------------------------------

Alcatuirea indivizilor

Antenele

Cu ajutorul lor albinele unei colonii se recunosc intre ele dupa mirosul particular al fiecareia.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Aparatul cerifer

Este alcatuit din 8 glande cerifere (4 perechi) ce se gasesc in abdomenul albinei. Durata puterii secretorii a glandelor cerifere este de cel mult 10 zile. Cand albinele batrane primesc hrana cu proteine isi reactiveaza si ele glandele cerifere, secretand solzisori la fel cu cele tinere.

Alcatuirea indivizilor

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Aparatul digestiv

Este format din aparatul bucal, faringe, esofag, gusa, stomac (intestinul mijlociu), intestinul gros (depozitul de reziduuri alimentare) si orificiul anal.

Alcatuirea indivizilor

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Aparatul bucal

Este adaptat pentru supt si lins, albina sugand cu ajutorul trompei (alcatuita din 2 palpe laterale si limba). Cand cele 2 palpe se unesc, formeaza un tub in care limba serveste drept piston.

Alcatuirea indivizilor

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Aparatul excretor

Este format din tubii malpighieni.

Alcatuirea indivizilor

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Aparatul reproducator

Aparatul reproducator al albinei este lipsit de insemnatate, din ovarele ei atrofiate luand nastere doar cateva oua, din care se nasc doar trantori.

Aparatul reproducator al matcii este foarte complex, ovarele ei comunicand, prin intermediul unor tuburi, cu vezica spermatica care are un diametru de 1 mm, unde sunt adapostiti milioane de spermatozoizi adunati de la mai multi trantori. In cazul in care matca ramane neimperecheata ea va produce doar ovule nefecundate si va da nastere numai la trantori. Aceasta particularitate o au si albinele ouatoare.

Aparatul reproducator al trantorului are doua glande numite testicule, strabatute de niste tubulete in care se formeaza spermatozoizii.

Alcatuirea indivizilor

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Organizarea coloniei

Albina izolata de colonie poate fi asemanata cu o celula dintr-un organism, ea neputand activa si nici trai in afara coloniei. Cand se rataceste sau ramane undeva izolata, albina cauta tovarasia altor albine (care nu mai fac parte din vechea colonie).

Colonia este alcatuita din mii de albine lucratoare (1/3 batrane si 2/3 tinere). O colonie bine organizata are pe timpul verii 120.000 de indivizi (impreuna cu puietul si trantorii) din care 30 - 50.000 sunt culegatoare. Elementul de coeziune al coloniei il constituie matca. Fiecare colonie are individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific raspandit de albine prin glandele aflate la varful abdomenului. Viata albinelor este calauzita de reflexe neconditionate instinctuale, innascute, care nu se schimba niciodata si sunt transmise ereditar. Deseori, in decursul vietii, albinele dobandesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul inconjurator natural sau artificial, cu efect negativ (furtisag) sau pozitiv (cum ar fi culesul dirijat). Maturitatea unor organe influenteaza activitatea albinelor dar, unele fenomene deosebite pot intrerupe succesiunea diferitelor lucrari, silind albinele sa-si reia anumite functii pe care au incetat mai demult sa le indeplineasca. Astfel, s-au vazut albine batrane care, in lipsa tinerelor claditoare, s-au hranit din belsug cu polen si si-au reactivat glandele cerifere. Succesiunea si repartitia muncii in stup este impusa de necesitatile de moment ale coloniei fiecare albina trecand, in mod obisnuit, prin diferite stadii si efectuand diferite lucrari.



sus


--------------------------------------------------------------------------------



Activitatea in exterior

Activitatea din afara stupului este cea mai istovitoare sleind puterile albinelor si contribuind la scurtarea vietii lor. Albina este specia care si-a pastrat cele mai stranse legaturi cu mediul, putand sa treaca din adaposturile artificiale numite stupi, in cavitati naturale - unde isi continua existenta - perfect adaptata.

Organizarea coloniei
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one