ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

41-Dusmanii albinelor

Dusmanii albinelor

A. Insecte

1. Acarienii

Acarapis Woodi, Braula Coeca, Tropilelapsoza


2. Calugarita

Este o insecta din ordinul Artropodelor, asemanatoare cu lacusta, avand culoarea verde inchis si picioarele lungi si subtiri, hranindu-se cu insecte (in special cu albine). Cei mai mari dusmani ai calugaritei sunt ciorile. Pagubele facute de aceasta insecta nu sunt prea mari - in comparatie cu cele din alte tari.



3. Clestarul pasturii

Este o coleoptera de 1,5-2 mm care se hraneste, creste si se inmulteste in polenul colectat si pus la pastrare.



4. Fluturele cap de mort

Patrunde noaptea pe urdinis scotand un sunet asemanator cu al matci si se hraneste cu miere. La plecare, fiind prea voluminos, daca urdinisul nu este destul de inalt nu mai poate sa iasa si este omorat de albine.



5. Furnicile

Ataca stupii mai ales noaptea, consumand miere si uneori puiet. Neputand lupta cu ele albinele, atunci cand atacul e masiv isi parasesc locuinta. In astfel de situatii, desi furnicile sunt folositoare, trebuie luate masuri severe:

turnand pe locul furnicarului petrol,
punand intr-o cutie acoperita cu o panza metalica cu ochiuri de 2-2,5 mm: arseniat de sodiu (3-4 g amestecate cu putin zahar); in loc de arseniat de sodiu putem folosi o solutie de borax (20 g borax la 100 g apa fierbinte, amestecate cu 100 g zahar);
in caz de atac puternic furnicarele situate in apropierea stupinelor se vor desface, de preferinta seara, cu ajutorul unui tarus se vor face cateva gauri in furnicar, peste care se va turna petrol, pacura, apa fiarta sau var nestins;
de asemenea se pot folosi vase cu sirop de zahar cu adaos de insecticide, acoperite cu sita deasa de sarma, care se vor pune sub stupi sau pe potecile stupinei.
Nu este admis sa nesocotim insa rolul furnicilor in combaterea biologica a unor daunatori ai padurilor. Pentru acest motiv nu este indicat sa desfiintam furnicarele situate la o distanta mai mare fata de stupina ci trebuie sa aparam doar familiile de albine impotriva atacului furnicilor din imediata apropiere.

In cazul in care atacul nu este prea puternic, furnicile pot fi alungate si astfel:

imbibam scandura de zbor, hranitoarele si podisorul cu ulei de floarea soarelui si avem grija sa tinemin stupina numai familii de albine foarte puternice;
in jurul stupilor atacati se presara cenusa, sau sare iar suporturile stupilor se ung cu pacura;
de asemenea, sarea de bucatarie presarata in jurul furnicarelor indeparteaza furnicile din prisaca;
furnicile mai pot fi alungate cu naftalina, superfosfat, frunze verzi de pelin sau apa in care a fiert pelinul cu un adaos de 5 g de sare de bucatarie la un litru de solutie (adaugata prin stropire sub fundul stupilor si intre stupi.
In mod obisnuit furnicile dupa ce ataca stupul se retrag in furnicarul lor, dar sunt si cazuri in care isi organizeaza cuibul chiar in stup, dincolo de diafragma si pot distruge familii intregi de albine sau sa le reduca foarte mult capacitatea productiva.

6. Gandacul de slanina

Dermestes Lardariush este un gandac de culoare cenusie lucioasa, cu multe picioare, trup mare si cap foarte mic poate patrunde in stup, transmitand sporii de loca si nosemoza, prezenti in murdariile ce le depun in stup.

7. Plosnita de camp

Este plosnita de culoare verde, cenusie pe spate si usor castanie pe abdomen, cea care emana un miros neplacut cand este strivita. Ataca albinele care cad greoaie in fata urdinisului, cand se intorc de la camp, sugandu-le hemolifa si nectarul din gusa.

8. Senotainioza

Musca senotainia - este o musca mai mica decat musca comuna (6-8 mm) avand o culoare cenusie deschisa, o pata alba pe cap si picioare mai lungi. Senotainia tricuspis se aseaza din zbor pe corpul albinei depunand 1-2 larve foarte mici (nu pot fi distinse cu ochiul liber).

O singura musca poate depune 100-700 de larve care intra in toracele albinelor parazitate si incep sa se alimenteze din tesuturile musculare, insectele gazde murind in cateva zile (3-6 zile), timp in care larvele parazitare ajung la maturitate, parasind trupul inert al albinelor si ingropandu-se in pamant, unde se transforma in pupe (25-27 zile), ciclul de dezvoltare fiind insa foarte variat (de la 15 la 33 de zile) astfel ca, in cursul unei veri, se succed cel mult 3 generatii.

Senotainoza poate distruge familii intregi. A fost identificata si la noi in 1956 - in cateva regiuni din sesul dunarean si in nordul Moldovei.

Combatere

Se face cu ajutorul unor farfurii albe umplute cu apa in care se picura 2-3 picaturi de metylmercaphtos, in lipsa acestuia apa amestecandu-se cu petrol, farfuriile fiind asezate pe capacul stupilor.
O alta metoda consta in folosirea insecticidelor in care se adauga amidon sau faina de grau. Cu aceasta solutie se imbiba bucati de carton alb sau panza alba, care sunt tinute pe stupi in timpul zilei, ridicandu-se noaptea pentru ca roua si ploile sa nu spele emulsia.

9. Trihodes apianus

Este un vierme parazit ce-si face culcus mai ales in coloniile ce vietuiesc in scorburile copacilor, dar, uneori si in coloniile slabite, in special in lunile mai-iulie. Din albine si nimfe nu mananca decat interiorul, larvele sunt consumate in intregime. Acest vierme este si transmitator de boli molipsitoare. Mijloacele de lupta impotriva lui constau in mentinerea unei curatenii desavarsite in stupi, pastrarea in stupina doar a coloniilor puternice.

10. Triungulinoza

Este o boala parazitara de invazie a albinelor culegatoare provocata de larvele unor insecte, din ordinul Coleoptera, cunoscute sub numele de triongulini. Adultii acestor paraziti traiesc in sol, pe pajisti, livezi, paduri etc. Dupa ecloziune, tinerele larve nu se urca direct pe plantele melifere ci stau un timp pe sol (2-4 zile) dupa care se urca pe plante in asteptarea gazdei. Cand insecta soseste, triongulinul se fixeaza rapid pe ea cu ajutorul ghearelor, in special la nivelul toracelui, lasandu-se astfel transportat in stup. Albina este folosit drept gazda ocazionala a acestui parazit. Specia cea mai periculoasa pentru albina melifera este Meloë variegatus (niste paraziti de culoare neagra sau galbuie).

Dupa ce se agata de insecta, triongulinul patrunde cu partea anterioara a corpului atat de profund incat nu poate fi vazut, intre ultimele segmente abdominale ale abdomenului larvei, perforand tegumentul albinelor si hranindu-se cu hemolimfa pana produc moartea albinei. Apare o mortalitate mare observata pe sol in fata stupilor.
Parazitul ataca albinele incepand din luna mai si pana in toamna, afectand in egala masura trantorii si matcile. Contaminarea se face in timpul culesului de nectar sau polen, mai frecvent de pe pajistile de padure, livezi, fanete etc. In stupi se pot gasi multe larve primare venite probabil direct de pe sol, care se strecoara prin crapaturi, se agata de pereti sau raman pe scandura de zbor asteptand momentul propice pentru a avea acces in interiorul stupului. In general proportia parazitata este intre 1-10 %, pe o albina putandu-se numara intre 3 si 15 triongulini dispusi in special in regiunea toracelui.

Simptome

Albinele bolnave apar in fata urdinisului, pe scandura de zbor sau in fata stupului la orele de dimineata si seara, sunt agitate, prezinta miscari spasmodice, fac sarituri si incearca prin miscari particulare sa se debaraseze de paraziti, cad pe o parte si-si pierd capacitatea de zbor, dupa care mor. Cand infestarea e prea mare aceste larve stau cu zecile pe albine dandu-le o culoare brun-roscata sau neagra, in functie de specia parazitului.
Tratament

Coloniile puternice sunt in stare sa se apere singure, prinzand si ucigand larvele parazitilor cu ajutorul mandibulelor. Tratamentul se face cu Varachet, naftalina (10 g pe o hartie pe fundul stupului) sau fumigatii cu tutun. Dupa tratarea cu tutun foile se ridica si se arunca in foc. Daca nu vom proceda astfel, dupa 3-4 minute parazitii se ridica si se raspandesc din nou in stup.

Rusii folosesc o hartie (45 x 45 cm acoperita cu un amestec de coloniu (sacaz) si ulei de ricin in proportie de 1 la 1, pusa pe fundul stupului. Albinele se misca liber pe aceasta hartie pe cand larvele parazitilor se lipesc si mor. Hartia unsa cu acest amestec (5-10 g) se aseaza pe fundul stupului, dupa care se da prin urdinis 2-5 jeturi de fum, colonia tinandu-se inchisa 3 minute, dupa care stupul se deschide pe deasupra, iar dupa 5-10 minute se ia hartia si se arde. Tratamentul se executa cateva zile la rand. Pentru economisirea substantei lipicioase se poate folosi o foaie de tabla care se pune la 10-15 familii cu conditia sa nu existe in familii boli contagioase. Amestecul se prepara din sacaz topit pe foc peste care se adauga o cantitate egala de ulei de ricin, amestecandu-se mereu. La noi a fost depistata in 1979, in zone izolate din nordul Moldovei, sesul dunarean, Buzau si Bucuresti.



11. Urechelnita

Este o insecta omnivora careia ii convine caldura si umiditatea din interiorul stupilor. Noaptea patrunde in stupi consumand miere, pastura si chiar puietul (atunci cand ataca in masa). Impotriva lor se foloseste un aluat compus din fosfura de zinc si faina (1 pahar cu faina de grau + 1 pahar cu malai + 2 linguri de zahar tos + fosfura adaugata in portii mici pana ce aluatul devine putin cenusiu) cu care se unge marginea fundurilor stupilor si laturile de contact al capacului cu stupii. Efectul acestui preparat dureaza 1 an. O alta masura este asezarea peste podisoare a unor carpe care, fiind folosite de urechelnite pentru cuib, in timpul zilei se scutura in foc.



12. Paianjenii



Ataca albinele stand ascunsi in petalele florilor, pe iarba etc., cel mai periculos fiind cel din specia Thamisus roturdatus, de culoare galbena-rosiatica, care se aseaza pe florile cu culori asemanatoare. Unii dintre paianjenii care traiesc in tara noastra, nu se mai ostenesc sa urzeasca panza capcana arhicunoscuta, ci ataca, prind si devoreaza hemolimfa albinei victime, direct de pe scandura de zbor.
Combatere

amenajarea si extinderea "oglinzii" fiecarui stup nu numai in fata acestuia, cum se recomanda in literatura de specialitate, ci si pe sub el, in spatele si in partile laterale, astfel ca paianjenii sa nu aiba suporti necesari pentru fixarea panzelor capcane;
de fiecare data cand observam paienjeni in apropierea stupilor acestia trebuie distrusi.
13. Viespile

Toamna tarziu viespiile ataca in special coloniile slabe si chiar pe cele puternice care au urdinisurile sau cuiburile nestramtorate corespunzator.

Viespea comuna

Viespea comuna patrunde in stupii cu familii slabe spre a fura miere. Combaterea consta in cautarea si distrugerea cuiburilor, direct sau prin pulverizarea unor substante insecticide, avand grija sa fim protejati la cap de un eventual atac al acestora.

Viespea mare (barzaunele), lupul albinelor

Barzaunele, viespea mare sau bondarul ataca lucratoarele ce se intorc de la cules hranindu-se cu acestea. Corpul viespiei mari are o lungime de 30 cm, o culoare galben-bruna si dungi galbene pe torace si abdomen. Isi construieste cuibul in pamant. Stropirea cuiburilor cu tetraclorura de carbon le ucide imediat.
Lupul albinelor este o viespe mai mica decat barzaunele, fiind insa foarte puternica, putand prinde si ucide din zbor albinele, ducandu-le la cuib pentru a fi date ca hrana larvelor. Lupta cu aceste viespii se face prin descoperirea si distrugerea cuiburilor (cladite in pamant) prin turnarea de sulfura de carbon sau 5-6 litri de motorina prin intrarea principala a cuibului, dupa care o astupam cu pamant.

B. Pasari si animale insectivore

1. Berzele

In cautarea lacustelor ele distrug si albinele pe care le intalnesc in cale. Pot fi speriate prin focuri de arma, fara a fi ucise.

2. Botgrosul

Este o pasare insectivora cu pene multicolore ce bat in cenusiu, avand un cioc gros si tare. Nu numai ca mananca albine pe care le prinde din zbor dar isi face si rezerve pe care si le pune la pastrare in tepii copacilor.

dusmanii albinelor

sus


--------------------------------------------------------------------------------

3. Broasca raioasa

Se adaposteste in jurul stupinei si stand sub fundul stupilor, in timpul noptilor venind la scandura de zbor pentru a prinde albine. Ariciul e cel mai bun paznic, hranindu-se cu broaste.

dusmanii albinelor

sus


--------------------------------------------------------------------------------

4. Ciocanitoarea sau ghionoaia

Ataca albinele numai iarna. Pot perfora iarna peretii stupilor, in special a celor amplasati in paduri. Se impune tinerea la distanta prin plase protectoare sau diferite sperietori.

dusmanii albinelor

sus


--------------------------------------------------------------------------------

5. Prigoria sau albinarelul

Dintre toate pasarile, cel mai mare dusman al albinelor este prigoria, care isi aduna hrana de la 7-8 km distanta de cuib, o pereche de prigorii putand consuma intr-un sezon cca 20.000 albine. Un stol de 100 de prigorii fac ca o stupina de 50 de stupi sa devina neproductiva, nefiind in stare sa-si adune nici rezerva de hrana necesara iernarii. Prigoriile fac pagube mari mai ales atunci cand sunt in numar mare (fiecare prigorie consumand pe zi in medie cate 60-70 de albine). Consumul cel mai mare de albine se face in lunile mai si septembrie, albinele nedepasind totusi 50% din hrana consumata, acolo unde mai sunt si alte insecte.

Prigoriile s-au imputinat restrangandu-si zona de activitate si sunt protejate de mult prin lege, fiind considerate pasari folositoare agriculturii si silviculturii. Cu toate acestea, in conditiile atacarii in masa a unor stupine mari se poate cere aprobarea organelor silvice pentru vanarea lor si apararea stupinelor.
Masuri de aparare

stupinele sa fie instalate la distante cat mai mari de cuiburile prigoriilor;
prigoriile sa fie indepartate prin sperietori (zmei zburatori etc.), de mare folos fiind insa petardele;
cuiburile prigoriilor si prigoriile pot fi distruse dupa obtinerea aprobarii, prin momeli otravite, gazare, astuparea gaurilor cu ghemotoace de iarba indesate la 50-60 cm adancime, intinderea unui fir de nailon de pescuit de care se agata ate de nailon subtire, lungi de 20-30 cm, care la capatul de jos au prins cate un ac mic de undita prevazut cu cate un trantore etc.
folosirea unor curse speciale (sub forma unui tub cu diametrul de 18 cm, lung de 32 cm) prevazute la ambele extremitati cu cate o clapa actionata de un arc care permite intrarea pasarii dar nu si iesirea; cursele se introduc in galeriile prigoriilor, indeosebi cand acestea clocesc si se ridica dupa 2-3 zile;
astuparea galeriilor cu carpe imbibate cu diferite substante otravitoare;
folosirea unui soim impaiat si proptit bine pe post de sperietoare (soimul fiind dusmanul cel mai mare al lor);
folosirea unor prigorii moarte ca sperietori (cu aripile rasfirate, agatate pe pari inalti in mijlocul stupinei).


6. Randunelele
Acestea prind si inghit din zbor albinele, matcile (30% din matci pierzandu-se din cauza lor) si trantorii. Pagubele estimate nu sunt insa exagerate.

dusmanii albinelor

sus


--------------------------------------------------------------------------------

7. Viermele ata

Este un parazit al albinei pe care aceasta il aduce din apele murdare si statute. El patrunde in intestinul albinelor si traieste ca orice parazit intestinal, scurtandu-le viata. Se recomanda secarea baltilor murdare din imprejurimi si instalarea unui adapator cu apa indulcita.



8. Vrabiile
Consuma albine de dimineata pana seara, mai ales atunci cand hranesc pui.



C. Mamifere

1. Soarecii
Produc pagube toamna tarziu, cand se instaleaza in stupi, hranindu-se cu faguri cu miere, pastura si albine. Ei sunt si transmitatori ai amibiozei. Pentru aceasta trebuie luate masuri de protejare a urdinisurilor si folosirea momelilor otravite.

2. Soparla
Este un dusman greu de observat. Sta pitita sub fundul stupului si inghite albinele ce cad in fata scandurii de zbor (consumand in medie cate 25 de albine pe zi.
Ariciul le nimiceste. Daca observam prezenta ariciului in stupina trebuie retinut ca este prietenul nostru si al albinelor.

dusmanii albinelor

sus


--------------------------------------------------------------------------------

3. Ursul
Ataca sporadic stupii deplasati in pastoral, in zona montana. In cazul in care un urs s-a naravit la miere stupina trebuie sa fie mutata urgent. In unele cazuri izolate din zonele premontane si montane ursii care sunt ocrotiti de lege, atunci cand produc pagube mari atacand vitele si chiar stupinele pot fi impuscati cu aprobare speciala.

D. Plante daunatoare
1. Otratelul de balta
Este o planta insectivora care poseda capcane pline cu nectar. Odata albina asezata pe planta, aceasta secreta un acid ce descompune corpul albinei, ramanand doar resturile de chitina.



2. Piciorul cocosului
Face parte din familia Ranunculaceae, cu peste 20 de specii, dintre acestea, floarea brosteasca si rarunchielul sunt plante cu polen otravitor.

3. Roua cerului
Denumita si iarba fiarelor, roua cerului creste prin locurile umede si este o planta carnivora, hranindu-se si cu albine pe care le prinde cu ajutorul petalelor care se inchid, albina fiind consumata dupa descompunerea cu ajutorul unui suc asemanator sucului digestiv. Aceasta planta se gaseste mai mult in Delta Dunarii.

4. Spicul dracului



Mai e numit si mohor sau dughie. Albinele incercand sa adune polenul de pe aceasta planta, isi prind picioarele de carligele setelor, murind de foame.

5. Strigoaia

Desi este o planta buna melifera, in anii secetosi polenul contine sponina, substanta toxica.

dusmanii albinelor
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one