ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

45-Sorturi de miere

Sorturi de miere

Mierea este produsul de baza al albinelor, componenta principala constituind-o zaharurile, reprezentate indeosebi de glucoza si fructoza ce provin din nectarul floral, extrafloral, mana si alte surse recoltate de albine si depozitate in faguri.

Mierea florala

Mierea de castan

Mierea de castan comestibil - bogata in substante minerale - are actiune antianemica, antimicrobiana si remineralizanta fiind recomandata mai ales in:

bolile de stomac,
bolile intestinale
bolile renale,
decongestionarea ficatului si prostatei,
tratamentul osteoporozei,
favorizarea circulatiei sanguine.
Mierea de castan salbatic creste tensiunea arteriala.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de coriandru

De culoare deschisa, asemanatoare cu cea de salcie, in primele 2 saptamani de la extractie are un gust neplacut, dar lasata in maturator descoperita, isi pierde acest miros ajungand o miere suava excelenta.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de crusin

Este laxativa.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de faneata

Mierea de flori de cimp are o puternica actiune antimicrobiana. Mierea de pajiste este considerata un antiseptic eficace in tratarea cistitelor, a reumatismului si a infectiilor intestinale.

sus


--------------------------------------------------------------------------------

Mierea de floarea soarelui

In sedimentul ei granulele de polen ajung uneori pana la 100 %. Datorita continutului mare de glucoza, cristalizarea se declanseaza mult mai repede fata de celelalte sorturi de miere, uneori chiar in faguri, extractia ei trebuind sa se faca repede.

Calitati terapeutice: este indicata ca adjuvant in tratarea bronsitelor si a bolilor de stomac.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de izma

Este recomandata pentru afectiunile de stomac si intestine.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de iarba neagra

Are o culoare bruna inchis cu tendinte roscate, cu un miros pronuntat de caramel, avand un gust amarui. Este foarte bogata in substante minerale fiind recomandata ca diuretic, antianemic, antiseptic al cailor urinare , tratarea cloroticilor si in afectiunile sistemului nervos.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de levantica

Este recomandata celor epuizati fizic si nervos si lecuieste tusea si durerile de gat. Mierea de lavanda se recomanda si in cazul afectiunilor pulmonare, migrenelor si insomniilor. Poate inlocui medicamentele vermifuge in caz de oxiuri la copii.

sus


--------------------------------------------------------------------------------

Mierea de mar

Mierea de mar este tonica si antidiareica.

sus


--------------------------------------------------------------------------------

Mierea de mure

Mierea de mure este tonica si antidiareica

sus


--------------------------------------------------------------------------------

Mierea de menta

Are aroma mentei si gust dulce, consistenta uniforma, vascoasa, cristalizeaza in granule marunte, incomplet. Are culoare verzui-brun roscata si se recolteaza in cantitati mari in Delta Dunarii si zonele de inundatie ale acesteia. Contine o cantitate mare de vitamina C si datorita calitatilor nutritive si terapeutice, se cauta pentru consum.

Recomandari:

proprietati analgezice;
foarte bun tonic si antispastic (amelioreaza durerile specifice unei colici sau dischinezii biliare s.a.);
usureaza digestia;
combate balonarea.
sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de paducel
Este foarte buna pentru bolnavii de inima.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de pin

Mierea de mana a pinului este deschisa la culoare si consistenta, ramanand transparenta si fluida. Este recomandata pentru a calmarea tusea usoare sau iritante.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de pomi fructiferi

Mierea de livada vindeca afectiunile renale, pulmonare si intestinale.

sus


--------------------------------------------------------------------------------

Mierea de rapita

Este de culoare galbena-deschisa, foarte dulce, are un gust si miros placut, cu o consistenta densa, dizolvandu-se greu in apa. Se cristalizeaza la 10-12 zile de la extractie, chiar in faguri, luand o culoare albicioasa si usor galbuie. De aceea recoltarea trebuie facut rapid, la terminarea infloririi. Uleiul de rapita contine enzima Q3 necesara oaselor. Din acelasi motiv mierea de rapita poate fi folosita ca adjuvant in tratarea osteoporozei.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de rozeta

Face parte din prima categorie, fiind de o calitate exceptionala - dupa gust si aroma.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de rozmarin

Mierea de rozmarin este recomandata hepaticilor. Pentru puterile sale stimulative le este recomandata si copiilor mici, persoanelor obosite sau stresate. E indicata pentru stimularea functiilor intestinale si a stomacului cu digestie lenta.

sus


--------------------------------------------------------------------------------

Mierea de salcam

Din cauza unei cantitati mai mari de fructoza cristalizeaza foarte incet (la cativa ani). Face parte din sortul de miere de calitate superioara, fiind cea mai solicitata pe piata externa, datorita aromei si gustului placut pe care il are. Imediat dupa recoltare este transparenta, dar culoarea va depinde de culoarea fagurilor utilizati la recoltarea ei, putandu-se intalni nuante de la incolor la galben-pai sau galben deschis. Ca indice colorimetric, mierea de salcam este admisa pana la maximum 18 nm pe scara Phund, peste aceasta limita, considerandu-se miere de calitatea a II-a.

Mierea de salcam are un gust placut, dulce, este perfect fluida, vascoasa, fara semne de cristalizare. Contine in medie 41,73 % fructoza, 34,8 % glucoza si 10 % zaharoza si maltoza. Are un pH = 4,0 si nu cristalizeaza cel putin 1,5-2 ani si niciodata total. Aroma pronuntata de flori de salcam, se intalneste la mierea la care s-a introdus o infuzie de floare de salcam sau cea falsificata.

Indicatii terapeutice:

calmarea tusei
antiseptic
regulator intestinal
tratamentul asteniei
tratamentul nevrozelor
sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de salcie

Este de culoare galben deschis aurie si are uneori un gust putin amarui, avand o savoare deosebita, fiind foarte bogata in vitamine (in special B6 si C). Zaharisirea se face cu cristale marunte.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de tei

Este trecuta in categoria celor mai bune si celor mai apreciate sorturi de miere, bogata in vitamine (mai ales vitamina B1 (thiamina), si aminoacizi, in sedimentul ei granulele de polen ajungand pana la 70-80 % , uneori continand si o cantitate insemnata de mana. Fiindca aroma mierii de tei este foarte puternica, pentru a-i diminua din gust, se amesteca cu alte sorturi de miere sau cu miere poliflora.

Culoarea mierii de tei este deschisa, batand usor in galben cateodata chiar cu reflexe verzui. Cristalizarea ei se face spre toamna si are o consistenta untoasa, cristalele avand culoarea alba, mierea capatand un gust si o aparenta mai atragatoare.

Are calitati linistitoare si antiseptice (calmarea tusei) fiind prescrisa in:

afectiunile sistemului nervos,
insomnii,
stari febrile,
dureri gastrice,
prevenirea migrenelor,
profilaxia pneumoniilor, astmului bronsic, starilor nervoase,
tuberculoza.
sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de trifoi

Este considerata cea mai buna ca savoare si prezentare. Este bogata in vitamine (B1, B2, C) culoarea variind in functie de specia de la care provine (alba la trifoiul alb pitic, galben-rosietica la celelalte varietati). Cristalizeaza lent.

Indicatii terapeutice:

actiune diuretica;
un bun expectorant.
sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de verigariu si cea de salba

Este buna pentru stomac si intestine, fiind si laxativa.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de zburatoare

Este de culoare deschisa, foarte gustoasa dar, cristalizeaza repede.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea extraflorala

Provine din nectarul secretat de alte parti ale unor plante (cum ar fi porumbul, secara, mazarichea) sau arbori (mar, prun, nuc, tei, plop, stejar, artar, frasin, mesteacan etc.), unde se afla glande nectarifere asemanatoare cu cele in interiorul florilor. In noptile racoroase ce urmeaza unor zile calduroase, spre dimineata, apare aceasta secretie extraflorala, pe frunzele anumitor arbori, iar albinele se grabesc sa o adune si s-o prelucreze in miere caci, odata cu aparitia soarelui si incalzirea atmosferei, partea apoasa din aceasta exudatie dulce se evaporeaza, iar albinele nu o mai pot lua.

Mierea extraflorala are o greutate specifica mai mare ca mierea obisnuita, iar culoarea sa este putin mai inchisa, continand zaharuri valoroase ca fructoza si glucoza dar si unele zaharuri inferioare ca dextrina, melezitoza, precum si saruri minerale in proportii ceva mai mari ca la mierea florala.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de mana

Pentru consumul uman are o valoare deosebita, continand multa inhibina (un bactericid foarte puternic) si saruri minerale (de 12,8-20 de ori mai bogata in saruri minerale decat cea florala), calciul si magneziul prezentand cel mai mare interes terapeutic intrucat organismul uman asimileaza mult mai bine aceste saruri prin alimentatia naturala decat prin administrarea sintetica.

Dupa arborii de la care provine este de mai multe feluri: de stejar, de brad, de molid etc. Secretia manei e conditionata de o serie de factori printre care mentionam:

Factorii interni: factorii genetici ce se transmit fiecarei specii de insecte producatoare de mana.
Factorii externi: factorii meteorologici, solul, expozitia insorita, altitudinea etc.
Factorii biotici: (pradatori, daunatori si paraziti). Pradatorii (veveritele, ghionoaiele, ciocanitoarele, pitigoii, sticletii, viespile, mustele etc.) decimeaza lachnidele in toate stadiile de existenta. Pe langa acesti aprigi dusmani, insectele producatoare de mana au si prietenii lor: furnicile de padure - care le protejeaza si le stimuleaza secretia de mana.
Provine din aceeasi sursa cu cea extraflorala, mana fiind un produs obtinut indirect, prin intermediul unor insecte din categoria afidelor, psyllidelor, coccidelor, citadidelor si lachnidelor, care se hranesc cu sucurile plantelor si elimina apoi zaharurile de care nu mai au nevoie. Albinele culegatoare aduna aceste produse insa pierd foarte multa energie la un asemenea cules si sunt mai uzate decat cele care culeg nectar de flori.

Pe langa faptul ca mierea de mana nu este recomandata pentru iernare deoarece provoaca intoxicatii grave, degenerescenta si necroza, sunt cazuri cand, chiar pe timpul verii poate provoca multe neajunsuri. Atunci cand mana contine zaharuri neasimilabile si mai ales in anii secetosi, cand albinele sunt lipsite de pastura, albinele se pot intoxica datorita consumului sporit de miere de mana. Exceptie face mierea de mana de conifere, care contine procente ridicate de zaharuri digestibile, albinele de munte fiind obisnuite sa consume o astfel de hrana chiar si iarna.

Mierea de mana contine inhibina, substanta cu o puternica actiune bactericida, iar procentul redus de glucoza si bogatia in dextrine si substante minerale o tin ani de zile in stare lichida. Totusi, uneori, mierea de mana este atat de vascoasa, incat nici nu mai poate fi extrasa din celule decat prin topirea fagurilor in cuptor, deasupra unor gratare, ori prin inmuiere cu apa calda si intercalarea intre acesti faguri a unor faguri goi gata claditi. Albinele iau din celule aceasta miere diluata si o intind in fagurii goi, dupa care acestia se scot si se extrag.

Indicatii terapeutice:

mierea de stejar sau frasin este un foarte bun laxativ si calmant in inflamatiile intestinale;
mierea de conifere (pin, brad, molid) are actiune antiseptica si antiinflamatoare;
mierea de brad este utila in bolile cailor respiratorii.

sus


--------------------------------------------------------------------------------



Mierea de molid si brad

Mierea de molid are culoare verde inchis iar cea de brad - galbena aurie. Ambele contin 25,68% melezitoza (datorita urmelor de rasina continute). Este mult cautata de bolnavii de plamani si contine un puternic bactericid, inhibina, produs al unei enzime. Enzima producatoare a inhibinei este o glucozooxidaza care in prezenta aerului produce din fructoza hidrogen-hiperoxid. Inhibina este cunoscuta in medicina pentru efectul ei sterilizator. Cand timpul este calduros mierea de brad se extrage cu usurinta. Pe timpul iernii aceasta miere cristalizeaza in faguri si de aceea nu trebuie lasata peste iarna (lasa si multe reziduuri).
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one