ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

10-Apidiagnoza

Apidiagnoza
Familiile de albine se află acum, în luna solstiţiului de vară - cireşar, în apogeul sau aproape de apogeul puterii lor, ceea ce înseamnă că stupii sunt puternici datorită numărului mare de albine care îi populează.
Activitatea de depunere a ouălor de către matcă atinge sau ar trebui să atingă viteza şi intensitatea maximă.
Flora spontană şi cultivată oferă culesuri abundente de nectar şi polen bineînţeles dacă speciile respective vegetează în perimetrul razei economice de zbor (circa 3,5 km) a albinelor cercetase şi culegătoare.
Regăsirea unor plante cu importanţă meliferă mare şi foarte mare pe suprafaţa de aproximativ 3,8 ha cât cuprinde un cerc cu raza de 3-3,5 km care are în centrul său stupina este un caz fericit în care amplasarea vetrei corespunde cerinţelor acestui optim economic despre care am mai vorbit.
Se înţelege de la sine că şi condiţiile meteorologice trebuie să fie favorabile adică timp călduros, cu cer senin, atmosferă fără vânturi puternice. Pag. 2 / 6

În cazul în care în familii există un mare număr de albine doici tinere, cuibul este blocat astfel că se restrâng treptat fagurii cu suprafeţe cu celule cu puiet necăpăcit, spaţiul din stup devine insuficient, încetează brusc un cules de nectar se pot declanşa frigurile roitului.
Roirea trebuie privită şi ca un determinism biologie obiectiv, ca o tendinţă firească a familiilor de albine de perpetuare a speciei.
Fenomenul roirii este favorizat sau declanşat de: înghesuială, ventilaţie îngreunată a cuibului, lipsa de spaţiu pentru clădirea fagurilor şi depozitarea nectarului prin blocarea fagurilor noi clădiţi cu provizii, având ca urmare frânarea sau chiar întreruperea ouatului mătcii (restrângerea ouatului mătcilor din lipsă de spaţiu) ceea ce determină aglomerarea în cuib a albinelor tinere, lipsa activităţii la aceste albine tinere care, nemaiavând larve de hrănit îngurgitează lăptişorul de matcă ceea ce cauzează dezechilibru hormonal şi apariţia frigurilor roitului, expunerea familiilor în plin soare ceea ce conduce la o căldură excesivă în cuib - dezechilibrul biologic şi termic cauzat de lipsa tot mai accentuată a resurselor nectarifere-, timpul nefavorabil zborului albinelor, apariţia primelor botci naturale, amplasarea stupinei în plin soare sau caracterul de familie roitoare, comportament ce se poate manifesta repetat la acelaşi stup cu albine, şi alţi factori.
În zona de şes din sudul ţării, începe culesul la floarea-soarelui şi tei, iar în zona de deal şi munte înfloresc salcâmul, fâneţele şi zmeura.
Teiul, coriandrul şi floarea-soarelui din zona sudică de câmpie sunt principalele plante de interes apicol care înfloresc în această perioadă.
Rezultă că valorificarea acestor culesuri conferă un grad sporit de siguranţă atingerii optimului economic la stupinele transportate în perimetrele în care există aceste specii.
După descrierea acestei panorame de manifestări să vedem care sunt:
Acţiunile specifice
- În stupină
De la început trebuie precizat că este necesar ca stuparul să aibă o conduită conformă cu manifestările biologice, fiziologice şi de comportament ale albinelor în corelaţie cu starea timpului şi a fazelor de înflorire a plantelor nectaro-polenifere.
Aceasta înseamnă:
1. În condiţii de cules asigurarea spaţiului pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii.În timpul cercetării cuiburilor, familiile se aprovizionează cu faguri clădiţi şi artificiali.
Fagurii cu miere, în afară de cei cu puiet, se trec la extractor (atunci când nu există altă posibilitate pentru crearea de spaţii suficiente pentru prelucrarea nectarului şi depozitarea mierii proaspete).
Experienţa a dovedit cu prisosinţă că una dintre metodele de bază pentru creşterea randamentului culesului cu 40 până la 50% constă în introducerea în stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de strânsură.
Ca o regulă generală în timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele.
Mersul culesului se urmăreşte zilnic prin diferenţele de greutate înregistrate la cântarul de control.
2. Pentru a evita roirea naturală necontrolată există mai multe procedee de roire artificială descrise în toate cărţile şi revistele de apicultură. Pag. 3 / 6

Una dintre ele numită roire artificială prin divizare constă în transvazarea într-un stup gol a 4 faguri bine populaţi cu albine şi puiet ridicaţi dintr-o familie puternică având cel puţin 9-10 faguri cu puiet şi 16-18 intervale cu albine.
Practic se procedează la despărţirea familiei în două jumătăţi.
Albinele bătrâne se vor întoarce la stupul de bază iar în stupul în care se formează noua familie se va introduce o matcă fecundată sau o botcă gata de eclozionare.
3. În această lună este în plină desfăşurare creşterea mătcilor în pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau în stupinele apicultorilor care ştiu să crească mătci după o metodă gospodărească sau în mod profesional.
Principalele criterii de selecţie urmărite în creşterea mătcilor sunt:
- instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere şi păstură din faguri);
- prolificitate mare (numărul de ouă depuse în 24 de ore);
- cantitatea şi aspectul puietului;
- rezistenţa sporită la iernare;
- dezvoltare accelerată devreme în primăvară;
- rezistenţa a boli;
- blândeţe (comportament liniştit pe faguri);
- tendinţă scăzută la roire.
- clădirea fagurilor;
Dacă unele mătci prezintă defecte (epuizare, defecte fizice, prolificitate necorespunzătoare deşi nu sunt vârstnice), se recurge la înlocuirea lor pe loc sau în viitorul cât mai apropiat cu mătci de la rezerva stupinei sau achiziţionate anume în acest scop.
Această lucrare este hotărâtoare pentru dezvoltarea şi productivitatea ulterioară a familiilor de albine respective şi în primul rând pentru performanţele productive din anul următor.
Mătcile de calitate vor asigura în stupină familii de albine cu capacităţi productive deosebite ceea ce ridică gradul de favorabilitate îndeplinirii optimului economic adică realizarea acelor producţii care stau la baza profitului exploataţiei apicole.
În această perioadă se pot forma nuclee pentru mătcile de rezervă necesare în sezon, având de o parte şi de alta câte un fagure cu provizii.
Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor constă în transportarea lor pe o altă vatră la extremitatea aceleiaşi localităţi sau în altă localitate (în afara razei economice de zbor a albinelor din stupină).
4. În timpul recoltării fagurilor şi extracţiei mierii respectarea condiţiilor igienico-sanitare este obligatorie.
Ceea ce trebuie însă subliniat este că maniera de lucru rămâne aceeaşi la fiecare recoltare şi extracţie a mierii, atâtea câte vor fi pe parcursul sezonului activ.
5. Pe toată durata culesurilor se asigură o bogată ventilaţie a cuiburilor.
Altfel un mare număr de albine, care ar putea participa direct sau indirect la adunarea şi transformarea nectarului în miere, rămân pe la urdinişuri ca să asigure aerisirea cuiburilor.
Pentru aceasta urdinişurile se ţin larg deschise, iar pe timpul căldurilor mari ventilaţia se asigură prin folosirea orificiilor din podişoare sau a scândurelelor de podişor prevăzute cu ţesătură de sârmă.
În zilele caniculare, dacă stupina nu este aşezată într-o zonă umbrită, se asigură pe cât este posibil umbrirea individuală a stupilor. Pag. 4 / 6

6. Bolile albinelor, diagnosticul şi tratamentul în vederea combaterii lor.
După fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicaţiilor din prospect.
Alte boli care pot apărea în această lună, cum se diagnostichează şi tratează aceste boli (ascosferoză-puietul văros; aspergiloza-puietul pietrificat ş.a.) există indicaţii în prospectele medicamentelor specifice: Micocidin, Codratin sau Locamicin.
Un roi aflat în zbor" poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apă ci mai bine cu o rază de lumină captată de la soare cu ajutorul unei oglinzi. Proiectând pe roi acest spot luminos albinele pierd simţul orientării şi, asemenea unui avion în derivă, aterizează forţat pe sol sau pe cel mai apropiat suport.
Un roi strâns în ghem agăţat de o creangă, de o streaşină, sau de o grindă a unei construcţii îşi păstrează căldura şi integritatea în nopţile reci şi chiar ploioase.
Matca ieşită din botcă trebuie atent verificată înainte de a fi folosită. Se vor observa în amănunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, aspectul exterior în general şi dezvoltarea fizică.
Aceste date sunt luate ca bază de acceptare sau rebutare.
- În atelierul stupinei
- condiţionarea mierii;
- tratarea fagurilor din depozit contra găselniţei;
- executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor de plante melifere sau furajero-melifere;
- recoltarea polenului de porumb.
Organizatorice:
- pregătirea vetrelor de stupină la masivele melifere;
- asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport;
- procurarea de material lemnos necesar reparaţiilor şi confecţionării de stupi, rame, adăposturi demontabile pentru stupărit pastoral şi alte accesorii;
- asigurarea braţelor suplimentare de muncă pentru lucrări în stupină şi transporturi;
- livrarea mierii. Pag. 5 / 6

Speciile nectaro-polenifere care înfloresc în iunie:
Abundenţa floristică caracterizează această lună în care începe sau continuă înflorirea următoarelor specii (în ordine alfabetică):
Albăstriţa (Centaurea cyanus)*,
Bănuţei (Bellis perennis)*,
Brad (Albies alba)***,
Busuioc lânos (Stachys lanata)**,
Caprifoi (Lonicera tatarica)*,
Castan (Aesculus hippocastanum)**,
Catalpa (Catalpa bignoides)*,
Căpşun (Fragaria moschata)*,
Cătina albă (Hippophae rhamnoides)**,
Ceapă seminceri (Allium cepa)**,
Coriandru (Coriandrum sativum)***,
Dovleac (Cucurbita pepo)**,
Drăcilă (Berberis vulgaris)*,
Facelia (Phacelia tanacetifolia)***,
Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****,
Glădiţă (Glenitschia triacanthos)**,
Gutui (Cydonia oblonga)**,
Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*,
Hrişcă (Polygonum fagopyrum)**,
Hurmuz alb (Symphoricarpus albuş)**,
Iarba şarpelui (Echium vulgare)**,
Jaleş de câmp (Salvia nemorosa)*,
Lemn câinesc (Ligustrum vulgare)**,
Limba mielului (Borago officinalis)*,
Lucerna (Medicago sativa)**,
Mac oriental (Papaver orientale)*,
Mac roşu (Papaver rhoeas)**,
Muştar alb (Sinapis alba)***,
Muştar de câmp (Sinapis arvensis)**,
Păducel (Crataegus monogymna)**,
Pălămida (Cirsium arvense)**,
Păpădie (Ţaraxscum officinale)**,
Pepene galben (Cucumis mello)**,
Pepene verde (Citrullus vulgaris)**,
Pin (Pinnus sp.)**,
Răpită de primăvară (Brassica râpa var oleifera)***,
Rapiţa sălbatică (Brassica rapa) **,
Ridiche sălbatică (Raphanus raphanistrum)*,
Roiniţă (Melissa officinalis)**,
Salcâm (Robinia pseudoacacia)***,
Salcâm roz (Robinia neomexicana)***,
Salcâm mic (Amorpha fruticosa)**,
Salvia de câmp (Salvia pratensis)**,
Sălcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*,
Sânger (Cornus sanguinea)**,
Soc (Sambucus nigra)*,
Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*,
Talpa gâştei (Leonorus cardiaca)**,
Teiul argintiu (Tilia argentea)****,
Tei cu frunza mică (Tilia cordata)***, Pag. 6 / 6

Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***,
Trifoi roşu (Trifolium pratense)**,
Viţa de vie (Vitis vinifera)***,
Zămoşiţă (Hibiscus syriacus)*,
Zmeur (Rubus idaeus)****.
După denumirea populară (comuna) şi cea ştiinţifică am indicat ponderea
(importanţa) apicolă prin asterisc astfel:
**** (4 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă foate mare,
*** (3 asteriscuri) înseamnă pondere apicolă mare,
** (două) = pondere apicolă mijlocie şi în sfârşit
* (un asterisc) = pondere apicolă mică.
Nu uitaţi !
Un mijloc de bază pentru întărirea familiilor de albine îl constituie folosirea familiilor ajutătoare.
Acum este cea mai favorabilă perioadă pentru formarea familiilor ajutătoare, fără ca prin aceasta să pericliteze folosirea culesurilor următoare.
Prin unirea în toamnă a familiilor ajutătoare cu familii de bază din care au fost formate, se măreşte cu 50% puterea familiilor şi se previne totodată roirea naturală
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one