ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

4-Pregătirea familiilor de albine pentru iernare.

.Familia de albine, ca rezultat al adaptării la condiţiile de mediu, are capacitatea de a se adapta în tot cursul anului la variaţiile temperaturii exterioare.
.....Familia de albine are capacitatea de a suporta temperaturi deosebit de scăzute. Pentru supravieţuirea ei în condiţiile de temperatură scăzută sunt esenţiale calitatea şi cantitatea proviziilor de hrană. Desigur, rezistenţa la condiţiile nefavorabile este mai mare la familiile puternice.
.....Pregătirea în vederea supravieţuirii la temperaturi scăzute este un instinct dobândit la albine în decursul vremurilor şi acesta se manifestă cu mult timp înainte de apariţia sezonului friguros prin:
- acumularea unor provizii importante de hrană în cuib;
- folosirea cu economicitate, în funcţie de condiţiile exterioare, a acestor provizii;
- micşorarea numărului de albine în cuib datorită uzurii albinelor culegătoare pe timpul culesurilor de vară, diminuării treptate a ouatului mătcilor şi a creşterii de puiet;
- reducerea treptată a unor activităţi (de creştere a puietului, de clădire a fagurilor);
- izgonirea trântorilor, care fiind înlăturaţi treptat de pe fagurii cu miere nu mai au posibilitatea să se hrănească şi sunt scoşi afară din stup unde mor de foame şi frig. Trântorii mai sunt toleraţi doar în familiile cu mătci neîmperecheate, în familiile orfane sau în familiile cu mătci bătrâne;
- propolizarea cuibului şi, mai ales, a crăpăturilor pereţilor, albinele izolând în felul acesta mai bine cuibul împotriva pierderii de căldură şi a pătrunderii umidităţii.
.....Din toate aceste aspecte trecute în revistă mai sus, rezultă că albinele îşi pot asigura singure regimul optim de temperatură în interiorul cuibului pe perioadele reci. Pe măsură ce nopţile se răcesc, albinele părăsesc fagurii mărginaşi ai cuibului concentrându-se pe fagurii în care se mai creşte puiet. De asemenea, se accentuează tendinţa albinelor de acumulare a rezervelor de miere necăpăcită şi uneori căpăcită de pe fagurii periferici în celulele eliberate de puiet. O dată cu răcirea progresivă a timpului descreşte treptat şi activitatea de zbor a albinelor, încetează ouatul mătcilor şi creşterea de puiet. Familia de albine trece în perioada repausului de iarnă care începe pe la sfârşitul lunii octombrie şi se termină în lunile ianuarie-februarie, când apare primul puiet în cuib.
..... În această perioadă datorită micşorării activităţii de zbor şi a creşterii de puiet, scade simţitor consumul de miere, dar se menţine în continuare un consum ridicat de polen şi păstură, în organismul albinelor se produc modificări fiziologice caracteristice albinelor care vor ierna. Albinele crescute în această perioadă se deosebesc de albinele crescute în sezon prin faptul că pot trăi 7-8 luni în loc de numai 35-45 de zile cât este durata de viaţă la albinele din sezonul activ. Longevitatea se datorează, pe de-o parte faptului că ele participă, într-o măsură mai mică, la creşterea puietului şi la culesul de nectar, iar pe de altă parte modificărilor anatomo-fiziologice determinate de acumularea în ţesutul corpului gras (ţesut de culoare albicioasă ce căptuşeşte partea interioară a învelişului chitinos) a rezervelor de proteine şi grăsimi pe seama consumului intens de păstură, însuşire pe care nu o au albinele născute primăvara sau vara. Datorită acestor rezerve, albinele pot rezista intemperiilor iernii şi pot produce lăptişorul necesar creşterii puietului spre sfârşitul sezonului rece.
.....În perioada de toamnă, când nu mai există puiet, se face tratamentul împotriva varroozei, folosind pentru aceasta produsul Varachet sau alte produse recomandate, conform prospectului.

1. Ghemul de iernare.
.....Odată cu scăderea temperaturii exterioare, între +6"C şi +8°C se formează ghemul de iernare. Albinele se adună strâns în jurul mătcii ocupând, de regulă, spaţiul de pe fagurii din care a ieşit ultimul puiet. Ghemul are formă de sferă sau elipsă. Faţă de condiţiile de viaţă ale albinelor din timpul iernii, această formă a ghemului este cea mai avantajoasă întrucât, după cum este cunoscut, dintre toate formele geometrice sfera posedă cea mai redusă suprafaţă raportată la volumul ei. în felul acesta, la un număr maxim de albine ghemul posedă o suprafaţă minimă pentru pierderea căldurii. Partea exterioară a ghemului, numită coaja ghemului, este alcătuită dintr-un strat foarte dens de albine, care ocupă atât intervalele dintre faguri cât şi interiorul celulelor libere. Aici albinele stau aproape nemişcate, cu capul îndreptat către interiorul ghemului, vârât sub abdomenul altor albine şi cu aripile ridicate (poziţia este asemănătoare cu cea a ţiglelor de pe acoperişul caselor). Stratul exterior are rolul de a face ca pierderile de căldură din interiorul ghemului să fie cât mai mici, reprezentând astfel o zonă izolatoare de mediul exterior. Grosimea cojii ghemului este de 2-7 cm şi variază în raport cu temperatura aerului din jurul ghemului. Miezul ghemului, care cuprinde şi matca, este mai afânat, albinele având posibilitatea de micşorare a acestuia în funcţie de temperatura mediului exterior. Albinele din miezul ghemului sunt active şi au rolul de a produce temperatura necesară întregii familii, precum şi rolul de a hrăni matca. Căldura este produsă de albine prin mişcări caracteristice din aripi, picioare şi abdomen, ceea ce duce la perceperea pe timpul iernii a unui zumzet specific care poate fi sesizat de către apicultor dacă lipeşte urechea de un perete al stupului.
.....Temperatura din zona interioară a ghemului depinde de temperatura mediului exterior şi de stadiul de iernare. În prima fază a repausului de iarnă, care începe o dată cu ieşirea ultimului puiet, temperatura din interiorul ghemului este mai scăzută, oscilând în limitele câtorva grade peste limita temperaturii critice, care este de circa +13,9°C. Limita superioară a temperaturii din interiorul ghemului în această fază de iernare nu depăşeşte +25°C. în perioada a doua a iernii, care se caracterizează prin sporirea treptată a activităţii albinelor datorită creşterii de puiet, în interiorul ghemului de iernare temperatura se stabilizează în limitele a 34-36°C şi rămâne la acest nivel. Producerea căldurii în interiorul ghemului nu este continuă. Din momentul în care interiorul ghemului a atins temperatura critică (circa +13,9°C), albinele din miezul ghemului intră într-o stare de excitare, devin active, se hrănesc abundent şi produc intens căldură, până în momentul când temperatura din interiorul ghemului atinge limita superioară; din acest moment, activitatea albinelor scade treptat, ele se liniştesc şi intră în faza de digestie şi repaus, adică de păstrare a căldurii produse.
.....În legătură cu mecanismul producerii căldurii în ghem trebuie menţionat că albinele nu încălzesc interiorul stupului, ci numai interiorul ghemului. Radiaţiile de căldură din ghem în stup sunt insuficiente pentru încălzirea interiorului acestuia.
.....Durata stării de repaus şi de păstrare a căldurii depinde de temperatura mediului exterior şi de puterea familiei, adică de mărimea ghemului. Cu cât este mai frig afară şi familia este mai slabă, cu atât se pierde mai multă căldură într-un timp mai scurt. Temperatura ghemului ajunge în curând la limita sa inferioară (+13,9°C) şi, ca urmare, albinele sunt nevoite să reintre din nou în activitate în vederea producerii căldurii. Albinele din stratul protector al ghemului trăiesc la temperatura aerului din stup, care, chiar în imediata apropiere a albinelor, se menţine cu cel mult 1-2°C mai ridicată decât temperatura exterioară. Ridicarea temperaturii ghemului nu are loc numai atunci când temperatura interioară a ghemului a ajuns la limita inferioară. Orice zgomot din afara sau dinăuntrul stupului, provocat de om sau animale, precum şi umiditatea, mierea de calitate inferioară, lipsa mătcii şi altele contribuie la ridicarea temperaturii din interiorul ghemului peste limitele normale şi, implicit, la sporirea consumului de hrană. De exemplu, o simplă ridicare a capacului stupului în timpul iernii duce la ridicarea temperaturii din ghem cu 2-3°C. în cazul când temperatura ghemului se ridică cu câteva grade din cauza unei tulburări puternice a albinelor, pentru liniştire, familiei de albine îi este necesar un timp de 20-30 de ore. Ridicându-se temperatura ghemului este posibil ca matca să înceapă ponta prea de timpuriu, fapt ce uzează mult albinele şi contribuie la o mortalitate ridicată primăvara.
.....Iernarea familiilor puternice este mai avantajoasă decât cea a familiilor slabe, atât în ceea ce priveşte producerea şi păstrarea căldurii necesare, cât şi a consumului de hrană.
Familiile de albine slabe produc căldura necesară supravieţuirii lor în perioada de iernare pe seama unui consum mare de provizii. Prin aceasta, organismul albinelor în cauză se uzează mai repede, li se scurtează viaţa, iar în primăvară dezvoltarea lor evoluează aşa de încet încât nu pot valorifica economic culesurile intense timpurii.
.....Cercetările efectuate în ţara noastră (l. Barac, N. Foţii, Al. Popa, E. Sănduleac) evidenţiază creşterea consumului de miere pe durata iernii în cuiburile familiilor slabe, după cum urmează:
Cantitatea de albine
în familie (kg)
Consum mediu/kg de albină
grame
%
2,5-3,0
2,0-2,5
1,5-2,0
1,0-1,5
0,5-1,0
25,8
30,6
35,8
50,1
50,9

51,5
60,9
69,9
100,0
100,6

.....Experienţele făcute la Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Apicultură au arătat că familiile cu 1 kg albină au consumat câte 7,5 kg miere pe durata iernii, iar familiile puternice, de 3 kg albină, au consumat câte 11,1 kg miere, adică 1 kg de albină din familiile slabe a consumat 7,5 kg miere, iar 1 kg de albină din familiile puternice câte 3,7 kg miere, ceea ce duce la concluzia că la iernarea familiilor puternice s-a făcut o economie de 3,8 kg miere la fiecare kilogram de albină, sau s-a redus consumul cu 0,1% la familiile puternice.
2. Izolarea termică a cuibului
..... Faptul că albinele nu încălzesc stupul şi menţin temperatura numai în limitele interioare ghemului ar pleda pentru o iernare fără împachetare. Se apreciază însă că împachetarea are rolul de a feri familia de variaţiile bruşte de temperatură, fiind deosebit de necesară mai ales în perioadele cu temperaturi exterioare mai scăzute în care familia creşte puiet. Este bine să folosim o împachetare bună a cuibului la familiile slabe şi mijlocii şi o împachetare moderată la familiile puternice.
.....La stupii orizontali şi verticali fagurii se trag spre peretele mai încălzit al stupului, în cazul în care familiile sunt mai slabe este posibilă şi chiar indicată protejarea bilaterală a cuibului (fig. 10 a şi b).

Fig. 10a Împachetarea bilaterală a cuibului în stupul orizontal
1. ghemul de albine în familia ajutătoare
2. ghemul de albine în familia de bază la începutul toamnei
3. ghemul ambelor familii de albine pe timpul şi la sfârşitul iernii
Fig.l0b Împachetarea bilaterală a cuibului
În acest caz, la peretele stupului se pune o salteluţă urmată de diafragmă, de fagurii cu albine, a doua diafragmă şi salteluţă. Peste podişor se suprapune o a treia salteluţă.
.....Când familiile sunt puternice, se recomandă împachetarea unilaterală a cuibului (fig. 11).
Fagurii se trag în acest caz spre peretele încălzit al stupului, urmează diafragma şi salteluţă laterală. Peste podişor se suprapune o altă salteluţă. Materialul de protecţie trebuie să fie permeabil, salteluţele nu trebuie să fie prea groase, ele trebuie să lase spaţii de circulaţie a aerului între ele şi pereţi sau capacul stupului, prevenindu-se în acest mod apariţia umezelii, condiţie favorizantă pentru dezvoltarea
mucegaiului. Ca material izolator se pot folosi: saci de iută, polistiren expandat, ziare, paiele de ovăz, papură.
..... La stupul multietajat, dacă iernarea se face pe două corpuri, se poate lăsa un număr egal de faguri în cele două corpuri separate cu diafragme (superioară şi inferioară) de spaţiul liber din stup în care se pune material de protecţie. Protecţia superioară se realizează prin aşezarea unei salteluţe pe podişor (fig. 12).Materialul de protecţie se pune în stupi o dată cu apariţia variaţiilor de temperatură între noapte şi zi. Fig. 12 Împachetarea stupului multietajat pe doua corpuri.
3. Urdinişul şi orificiile de ventilaţie.
..... O dată cu terminarea culesului principal, cu scăderea temperaturii în cursul nopţii, este necesară redimensionarea urdinişului. Acesta la intrarea la iernat trebuie să corespundă puterii familiei, socotindu-se 0,5 cm pentru fiecare interval ocupat de albine. Orificiile de ventilaţie din capac, în perioada de la sfârşitul verii şi începutul toamnei, se închid. De asemenea, se închide şi urdinişul superior la stupii care posedă şi acest al doilea urdiniş. Scopul principal al tuturor lucrărilor este realizarea unui regim optim de temperatură, care să permită creşterea intensă de puiet în vederea realizării unor familii puternice pentru iernat.
.....O dată cu instalarea definitivă a sezonului inactiv, măsurile care se iau sunt în funcţie de sistemul de stup şi metoda în care acesta iernează. Un aspect important care trebuie urmărit, este umiditatea. Este foarte important să prevenim excesul de umiditate în stup pentru a feri fagurii de formarea mucegaiurilor. în acelaşi timp, excesul de umiditate, datorită faptului că mierea este higroscopică, poate determina scurgerea sa din faguri sau înăcrirea care provoacă debilitatea şi îmbolnăvirea albinelor.
.....Măsurile care se iau pentru asigurarea ventilaţiei corespunzătoare trebuie însă să nu vină în contradicţie cu cele ce vizează asigurarea unui regim optim de temperatură, în plus, trebuie ţinut seama de particularitatea biologică a iernării, adică de faptul că în această perioadă în cuib creşte cantitatea de bioxid de carbon (fig. 13).
Fig. 13 Schema aerisirii cuibului unei familii de albine pe timpul iernii
1- ghemul de albine 2- sensul circuitului de aer proaspăt neviciat 3- sensul circuitului de aer viciat (după Uogdan.)
La stupul orizontal evacuarea vaporilor de apă rezultaţi din respiraţia albinelor se poate realiza pe la partea superioară a stupului în două moduri: a) deschizând urdinişul superior al stupului acolo unde există; b) lăsând un spaţiu de câţiva milimetri între două dintre scândurelele podişorului. La prima variantă, pentru asigurarea unui regim mai favorabil de temperatură, pe podişorul stupului se pot suprapune câteva straturi de hârtie peste care urmează materialul de protecţie. Orificiile de ventilaţie din capac se închid. La varianta a doua, peste podişor nu se mai pune hârtie iar salteluţa nu trebuie să atingă capacul. Evacuarea vaporilor de apă care trec prin salteluţă către exterior, se realizează prin deschiderea unuia dintre orificiile de ventilaţie din capac.
.....La stupul vertical - multietajat, ventilaţia la partea superioară se poate realiza prin aşezarea podişorului invers, cu partea care formează un mic urdiniş deasupra familiei.
Pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupului, situaţie care contribuie în cea mai mare măsură la menţinerea atmosferei umede în interiorul stupului, stupul va avea o poziţie puţin înclinată către urdiniş, înlesnindu-se astfel scurgerea apei prin urdiniş.
.....O atenţie deosebită se va da prevenirii pătrunderii rozătoarelor în stup. In acest scop, o dată cu răcirea timpului urdinişul va fi prevăzut cu gratii (fig. 14).
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one