ami place cea ce fac iubesc albinele
Şi n-are ce rău să-ţi facă!", crede Monica Tatoiu despre miraculoasele şi banalele ingrediente: lăptişor de matcă - 4 grame, miere de salcâm, luată de la Plafar - 1,5 kilograme, polen măcinat - 300 de grame, ser fiziologic - 200 mililitri, tinctură de propolis -150 de grame.

"Toate ingredientele se amestecă, apoi pasta creată se pune la frigider. Se ia o linguriţă dimineaţa, la prânz şi seara, pe stomacul gol, sau cu ceai. Puteţi mânca după 30 de minute", mai recomandă Tatoiu.
Parfait cu mire
Ingrediente pentru 6 portii
•250 g miere
•4 galbenusuri
•400 ml frisca
•30 ml lichior de migdale
Mod de preparare
•Se freaca mierea cu galbenusurile si se adauga incet lichiorul.
•Se bate frisca spuna si se adauga amestecul de miere.
•Se toarna aceasta compozitie in 6 forme mici, care se pun in congelator timp de 8 ore.
•Inainte de a fi aduse la masa, formele se pun 2 secunde in apa fierbinte, astfel se rastoarna usor compozitia pe farfurioare.
•Se decoreaza cu diverse sosuri: vanilie, migdale sau fructe
Legea apiculturii nr. 131/2010, pentru modificarea si completarea Legii apiculturii nr. 89/1998

Actul a fost publicat in Monitorul Oficial, partea I, Nr 464 din 7 iulie 2010

Articolul 1

Legea apiculturii nr. 89/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 170 din 30 aprilie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1.Articolul 20 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Art. 20. - In termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, vor fi elaborate norme metodologice orientative privind polenizarea culturilor agricole entomofile cu ajutorul albinelor."
2.Dupa articolul 21 se introduce un nou articol, articolul 211, cu urmatorul cuprins:
"Art. 211. - Regulamentul privind organizarea stuparitului in Romania este prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta lege ."
3.Dupa articolul 24 se introduce anexa "Regulament privind organizarea stuparitului in Romania" cu urmatorul cuprins:

Anexa - Regulament privind organizarea stuparitului in Romania
Articolul 1

In intelesul prezentului regulament, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) apicultura - ramura agricola din sectorul zootehnic ce cuprinde activitatea de crestere, ameliorare si exploatare a albinelor melifere; stiinta care se ocupa cu cresterea si ingrijirea rationala a albinelor, in scopul folosirii produselor lor;
b) produse apicole - mierea de albine, polenul, pastura, laptisorul de matca, apilarnilul, ceara, propolisul, veninul de albine;
c) apicultor - persoana care practica apicultura si care poate detine, creste sau exploata familii de albine;
d) stup - cutia sau containerul standardizat care adaposteste familia de albine in perioada de crestere si exploatare;
e) familie de albine - unitatea biologica alcatuita din albine lucratoare, matca, trantori si care este adapostita intr-un stup/container standardizat;
f) stupina - un ansamblu unitar de familii de albine - stupi/loc unde se cresc albinele, unde sunt amplasati stupii si toate instalatiile anexe;
g) vatra de stupina - locul de amplasare a unei stupine permanente sau temporare;
h) stupina stationara/permanenta - stupina amplasata de obicei in locul unde albinele ierneaza;
i) stupina temporara - stupina transportata si amplasata temporar langa sursele melifere pentru perioada de cules si mutata ulterior in alt loc;
j) baza melifera - resursa naturala melifera alcatuita din flora spontana si plante cultivate;
k) polenizarea plantelor - tehnologie agrotehnica prin care se asigura fecundarea plantelor entomofile in scopul sporirii productiei de seminte, fructe si legume;
l) plante/flora entomofila - plante ce se polenizeaza cu ajutorul insectelor, inclusiv al albinelor;
m) stuparitul pastoral/transhumanta - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, care cuprinde una sau mai multe deplasari ale stupinei temporare in cursul unui an;
n) stuparitul stationar/permanent - veriga tehnologica in activitatea de productie apicola in care stupina se mentine pe vatra de stupina stationara/permanenta;
o) rasa de albine - populatia de familii de albine de origine comuna suficient de numeroasa pentru cresterea "in sine", care are un genofond comun si poseda anumite particularitati fenotipice, adaptata conditiilor pedoclimatice si florei melifere din zona respectiva;
p) familie de albine de elita - familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, care transmit constant, prin descendenta, insusirile respective;
q) stupina de elita - stupina cu familii de albine de elita, confirmate prin documentatia de evidenta zootehnica si care a fost atestata oficial conform legislatiei in vigoare;
r) stupina de reproductie - stupina producatoare de matci selectionate imperecheate in care se multiplica materialul genetic de la familii de albine cu performante superioare, de rasa pura, din stupina de elita;
s) matca - singurul individ femela din familia de albine cu organe reproducatoare complet dezvoltate, capabila sa se imperecheze si sa depuna oua fecundate.

Articolul 2

(1) Stuparitul stationar se refera la practicarea apiculturii pe vatra fixa, constand in amplasarea stupilor pe toata perioada sezonului activ, cat si pe perioada de iernare pe aceeasi vatra.
(2) Vatra permanenta poate fi amplasata pe un teren proprietate privata sau pe un teren aflat in concesiune, inchiriere, comodat, scoatere temporara din folosinta ori pe un fond forestier.
(3) Stupinele stationare vor fi inregistrate si evidentiate in baza de date oficiala la primarii, comisia locala de baza melifera, dispensare veterinare teritoriale.
(4) Stupinele stationare autorizate pentru cresterea matcilor nu vor fi amplasate in masive melifere de importanta nationala.
(5) Suprafata de teren pentru vatra de stupina se acorda in functie de marimea stupinei, dar nu va fi mai mica de 5 m2 pentru fiecare familie de albine si 50 m2 pentru fiecare pavilion apicol.

Articolul 3

(1) Transhumanta este veriga tehnologica in activitatea de productie apicola, prin care apicultorul deplaseaza familiile de albine in cursul anului la unul sau mai multe masive melifere aflate pe un teren agricol sau pe un fond forestier.
(2) Vatra de stupina in pastoral se atribuie in baza autorizatiei prevazute la anexa nr. 1a), pe care o elibereaza comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, la solicitarea scrisa a apicultorului, in care va preciza: masivul melifer si punctele de reper cat mai exacte, numarul de familii de albine, data de plecare, perioada de deplasare, precum si date personale de identificare si comunicare .
(3) Stupinele deplasate in pastoral vor putea fi identificate dupa un panou pe care vor fi trecute urmatoarele date: numele proprietarului, adresa, telefonul, numarul de stupi pe vatra, numarul de inregistrare la directia sanitar-veterinara si cel al autorizatiei.
(4) Pentru sprijinirea si monitorizarea activitatii de stuparit pastoral se constituie anual:
a) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) Comisii judetene de baza melifera si stuparit pastoral, in subordinea Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 4

(1) Atributiile si componenta comisiilor de baza melifera si stuparit pastoral sunt urmatoarele:

1.Atributiile Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) coordoneaza si controleaza activitatea comisiilor judetene si rezolva problemele care depasesc competentele comisiei judetene;
b) centralizeaza resursele melifere raportate de comisiile judetene;
c) efectueaza balanta melifera la nivel national;
d) analizeaza necesarul si excedentul fondului melifer de interes national;
e) repartizeaza excedentul fondului melifer comisiilor judetene cu baza melifera deficitara.
2.Componenta Comisiei centrale de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiei profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei cu atributii fitosanitare din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
f) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
g) membru - reprezentantul Ministerului Administratiei si Internelor;
h) membru - reprezentantul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii;
i) membru - reprezentantul Ministerului Mediului si Padurilor.
3.Atributiile Comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) centralizeaza cererile apicultorilor solicitanti de repartitie pentru baza melifera;
b) inventariaza si intocmeste harta resurselor melifere la nivelul judetului;
c) comunica rezultatul inventarului Comisiei centrale - excedentul sau deficitul rezultat ca urmare a solicitarilor si inventarului bazei melifere;
d) elibereaza autorizatiile de stuparit pastoral;
e) analizeaza si solutioneaza litigiile aparute in derularea actiunii de stuparit pastoral la nivelul judetului.
4.Componenta comisiei judetene de baza melifera si stuparit pastoral:
a) presedinte - reprezentantul directiei judetene agricole si pentru dezvoltare rurala;
b) vicepresedinte - reprezentantul asociatiilor profesionale de apicultori;
c) secretar - reprezentantul Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania;
d) membru - reprezentantul Directiei Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor;
e) membru - reprezentantul directiei judetene pentru protectia plantelor;
f) membru - reprezentantul inspectoratului judetean de politie;
g) membru - reprezentantul consiliului judetean;
h) membru - reprezentantul Regiei Nationale a Padurilor - Romsilva;
i) membru - reprezentantul inspectoratului teritorial de regim silvic si de vanatoare.
(2) Comisia centrala de baza melifera si stuparit pastoral coordoneaza intreaga activitate de stuparit la nivel national, prin comisiile judetene de baza melifera si stuparit pastoral.

Articolul 5

(1) In scopul protejarii vietii si sanatatii oamenilor si animalelor, precum si al protejarii mediului si proprietatii, amplasarea stupilor cu albine pe terenurile detinute de apicultor cu orice titlu se va face la o distanta de cel putin 5 m fata de drumurile publice sau hotarele proprietatii invecinate ori hotarele proprietatii publice sau private aflate in intravilan ori in extravilan.
(2) In situatia in care distantele prevazute la alin. (1) nu pot fi respectate, stupii cu albine vor fi despartiti de vecinatati printr-un gard, zid, plasa sau orice alt material prin care albinele sa nu poata patrunde in zbor, cu o inaltime minima de 2 m de la nivelul solului, care sa se continue pe aceeasi linie inca 2 m lateral de extremitatile stupului.
(3) Numarul familiilor de albine amplasate pe un teren conform cerintelor prevazute la alin. (2) nu este limitat.
(4) Apicultorul nu raspunde pentru prezenta albinelor in cautarea polenului si nectarului pe diverse proprietati, vii, livezi ori pentru prezenta roiurilor, ca urmare a instinctului de inmultire.

Articolul 6

Pentru utilizarea optima a potentialului melifer, se recomanda incarcaturi optime de familii de albine la hectar, dupa cum urmeaza:

•salcam - 15-30 de familii de albine/hectar
•tei - 10-15 familii de albine/hectar
•floarea-soarelui - 1-2 familii de albine/hectar
•pomi fructiferi - 2-3 familii de albine/hectar
•rapita - mustar - 2-3 familii de albine/hectar
•leguminoase perene - 4-6 familii de albine/hectar
•plante medicinale si aromatice - 3-4 familii de albine/hectar
•zmeuris si zburatoare - 3-5 familii de albine/hectar
Articolul 7
(1) Termenele pentru depunerea cererilor de solicitare a repartitiei de baza melifera la nivelul judetului, a inventarierii resurselor melifere, raportarea acestora la nivel central, precum si repartizarea excedentului de fond melifer sunt prevazute in anexa nr. 1b).
(2) Apicultorii solicitanti de baza melifera vor primi repartitia de la comisia judeteana de baza melifera si stuparit pastoral, prin eliberarea autorizatiei de stuparit pastoral.
(3) Secretarii comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral raspund atat de completarea corecta a autorizatiilor de stuparit pastoral, cat si de obtinerea vizelor.
(4) Deplasarea familiilor de albine in pastoral se va efectua numai pe baza acestor autorizatii, care vor fi insotite de carnetul de stupina.
(5) Vetrele de stupina se atribuie in pastoral pe perioada determinata si pe terenuri necultivate.

Articolul 8
Pe intreaga perioada de deplasare si amplasare a stupinei, apicultorul este raspunzator de respectarea normelor privind distanta dintre stupine, incarcatura la hectar, respectarea directiei de zbor a stupinelor amplasate anterior, avand totodata obligatia de a informa, in scris, consiliul local pe raza caruia este situata vatra de stupina, in cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatra, asupra locului exact, perioadei de sedere, numarului familiilor de albine amplasate, precum si cu privire la datele personale de identificare unde poate fi anuntat in cazul efectuarii tratamentelor fitosanitare cu substante chimice, pentru prevenirea intoxicatiilor la albine, conform prevederilor legale in vigoare.
 

Titlul paginii web

 
 

9-Ce trebuie sa faca un apicultor incepator?

Ce trebuie sa faca un apicultor incepator?


Cum invat?
Aceasta reprezinta o problema foarte important pentru un incepator. Exista foarte multe informatii la dispozitie dar din pacate multe dintre sunt fie prea succinte fie gresite iar altele sunt scrise intr-un limbaj mult prea academic. Exista foarte multe pareri referitoare la unul si acelasi lucru, asa ca ce ar trebui sa creada un apicultor incepator? Important este sa cititi cat mai multe carti, articole si reviste si sa incercati sa alegi doar acele informatii care sunt date de experti in domeniu.
Cartile
Majoritatea oamenilor apeleaza la carti atunci cand doresc sa se documenteze. Multe asociatii apicole au biblioteci dar veti gasi si carti de apicultura prin librarii sau de vanzare pe internet. Din pacate multe carti de apicultua contin greseli si multe dintre ele sunt plagiaturi ale altora mai vechi. Alte carti sunt scrise de persoane care au foarte putina experienta in acest domeniu. Daca ai doi stupi nu inseamna ca esti expert in apicultura si poti automat sa scrii o carte de specialitate prin care sa dai sfaturi altora. Cel mai bine ar fi sa cautati acele carti care sunt recomandate de catre Asociatiile de Apicultori fie din Romania, fie din strainatate.
Internetul
La fel ca si in cazul cartilor, exista multe site-uri care sunt dedicate apiculturii. Cel mai bine ar fi totusi sa consultati site-urile romanesti deoarece acestea sunt mult mai relevante in ceea ce priveste tipul de apicultura practicat la noi in tara. De exemplu in tratarea diverselor boli ale albinelor se utilizeaza tratamente diferite de la o tara la alta.
Reviste de specialitate
Majoritatea revistelor apicole au o tematica generale si cuprind articole pentru incepatori. Noi recomandam revista "Lumea Apicola" care apare de 4 ori pe an.
De unul singur
Este destul de greu sa obtii cele mai noi informatii in domeniu daca nu te documentezi. Este foarte bine sa lucrezi pe cont propriu dar este bine sa ai cu cine sa iti impartasesti ideile si parerile, asa ca ar fi excelent daca ai putea apela la un apicultor experimentat.
Este bine sa fii membru intr-o asociatie?
Raspunsul este fara nici o ezitare da. In trecut era posibil de practicat asa numita "apicultura individuala", in cadrul careia apicultorii obisnuiau sa puna trei caturi in Aprilie si sa le dea jos in luna August fara a storce miere de loc. Adesea daca albinea nu dadeau miere nu erau hranite, iar daca dadeau primeau hrana si cam in asta consta toata ingrijirea lor pana in luna Aprilie a anului urmator. In zilele noastre acest lucru nu mai este posibil, asa ca apicultorul modern trebuie sa aiba mult mai multe cunostinte si sa fie mult mai responsabil. Este mult mai usor sa inveti atunci cand esti parte a unui grup organizat.
Ce cunostinte ar trebui sa am pentru inceput?
Cunostinte de baza
Orice apicultor trebuie sa stie care este ciclul de viata al fiecarui tip de albina din stup. Acest lucru il ajuta sa inteleaga problemele cu care se confrunta stupul si sa isi dea seama cand albinele sale sunt pe cale sa roiasca. Roitul este un proces natural al oricarui stup, asa ca trebuie sa intelegi si sa stii cum functioneaza ciclul de viata al unei matci pentru a putea pune in aplicare diversele tehnici anti-roit existente.
Bolile albinelor
Albinele ca orice alta creatura de pe pamant sufera de diverse boli. Un apicultor trebuie sa le cunoasca si sa le identifice la timp pentru a le putea trata. Cele mai importante boli sunt Loca Americana si Loca Europeana. Acesta boala este destul de greu de identificat de catre apicultori si multi dintre ei cand se confrunta cu o epidemie de Loca nu stiu exact ce se intampla. Daca un apicultor nu face nimic pentru a trata indivizi infectati, atunci acestia vor imbolnavi si pe cei sanatosi. Cel mai important lucru este recunoasterea simptomelor bolii. Este foarte important sa faceti deosebirea dintre un puiet bolnav si unul sanatos. Totusi nu va ingrijorati, aceste boli nu mai sunt atat de larg raspandite cum erau in trecut.


Loca americana

O alta boala intalnita in fiecare stup este varoa. Este foarte important sa cunoasteti ciclul de viata al albinelor pentru a aplica diferitele tratamente. Monitorizarea este foarte importanta pentru a vedea daca tratamentul aplicat are rezultate. Pentru a afla mai multe despre bolile albinelor acceseaza sectiunea site-ului dedicata acestui aspect.


Albina infestata cu varroa

Ce echipament imi trebuie ?
Pentru inceput nu este nevoie sa achizitionati echipamente sofisticate sau care sunt utilizate rar chiar si de apicultorii experimentati. Iata cam ce ar trebui sa cumparati pentru inceput.
1. Costumul
Acesta este cel mai important din echipamentul necesar unui apicultor. Multi apicultori cu experienta lucreaza in stupina fara nici un fel de protectie dar in general acest lucru este destul de periculos si deloc recomandat unui incepator. Nu fiti curajosi unde nu e cazul. Chiar si asa nu cred ca sunt multi amatori de o intepatura in cap sau intre ochi. Pentru un incepator sunt de recomandat acele costume care au buzunare largi in fata. Costumul trebuie sa aiba mansetele elastice si valul si palaria detasabile. Cateva informatii suplimentare:

a. asigurati-va ca pantalonii sunt bagati in sosete pentru a impiedica patrunderea albinelor

b. Manusile de cauciuc sunt destul de bune. Dar nici un tip de manusa nu ofera protectie maxima impotriva intepaturilor.

c. Manusile stanjenesc destul activitatile pe care le desfasurati si in anumite situatii veti fi nevoit sa la dati jos.



Costum de protectie pentru apicultori
2. Afumator
Cumparati unul de calitate pe care sa il puteti manevra usor.
3. Lazi pentru stupi
Prima intrebare este ce fel de lazi sa cumparati. La ora actuala pe piata exista aproximativ sase tipuri de stupi. De multe ori apicultorii incepatori si-au inceput activitatea cu un anumit tip de stup, pe care apoi l-au urat de-a dreptul si au continuat cu un alt tip. Sunt multe lucruri care influenteaza un apicultor incepator in achizitionarea tipului de stup: pretul, materialul, sfaturile primite si ceea ce a citit. Multi au inceput sa practice apicultura ca urmare a faptului ca au mostenit sau primit niste familii de albine. Daca sunteti in aceasta situatie ar fi bine sa nu schimbati lazile in care sunt albinele pana nu castigati suficienta experienta.

Inainte de a lua o decizie pe care s-ar putea sa o regretati incercati mai multe tipuri de lazi si vedeti care va este mai la indemana. La ora actuala majoritatea lazilor sunt confectionate din lemn de brad. Totusi in ultima vreme au inceput sa se utilizeze si alte materiale. Au aparut lazi din poliestiren. Dar inainte de a le folosi asigurati-va ca sunt compatibili cu cei de lemn si mai ganditi-va la faptul ca nu pot fi arsi ca si cei de lemn daca familia gazduita in interior sufera de Loca. Inainte de a-i cumpara ar fi bine sa reflectati asupra avantajelor si dezavantajelor prezentate de astfel de stupi.

Lada este doar o "unealta" a apicultorului, deoarece albinelor nu prea le pasa unde locuiesc. Ele isi fac la fel de bine treaba si in scurbura unui copac si intr-un stup modern. Daca ati avea un alt hobby, cum ar fi de exemplu fotografia sau tenisul probabil ca v-ati alege aparatul sau racheta cu multa grija. La fel trebuie sa procedati si in cazul lazilor pentru stupi. Asadar, fiti atenti!

Ar fi bine ca la inceput sa va faceti singuri lazile pentru a va familiariza cu partile lor componente. Lazile pot fi construite destul de usor daca aveti un minumum de unelte de tamplarie si un pic de pricepere. Totusi nu ar strica sa va informati putin inainte. Desene cu partiele componente ale stupilor sunt la dispozitia dumneavoastra fie in carti, fie pe internet sau in reviste. Probleme ridica doar construirea interiorului, exteriorul este destul de usor de realizat. Cel mai bun material pentru stupi este lemnul de brad. Puteti utiliza si alt tip de lemn dar ar fi bine sa il evitati pe cel de calitate inferioara.

Stup vazut din exterior
Albinele
Tipul de lada si soiul de albine din interiorul sau produc mai multe dispute in randul apicultorilor decat orice alt subiect. Totusi nu va speriati, rezolvarea este una simpla. Albinele prolifice au nevoie de mai mult spatiu pe cand cel mai putin prolifice de un spatiu mai restrans. Nu va lasati inselati de ideea ca capacitatea matcii de a depune oua este direct proportionala cu numarul de albine si in consecinta cu cantitatea de miere produsa.

Apis mellifera carpatica este albina romaneasca, o subspecie a albinei melifere europene. Culoarea lor, capacitatea de reproducere a matcii, frugalitate (cat mananca), comportamentul pe faguri si in ultima instanta temperament pot varia de la o familie la alta.

Este bine ca un apicultor incepator sa aiba in grija la inceput u roi pe 3-5 rame. Nu este bine sa va hazardati si sa va cumparati vreo 40 de familii, cand dumneavoastra nu aveti nici un pic de experienta. Riscati ca in primavara urmatoare sa nu mai aveti nici o albina. Este mult mai usor pentru un incepator sa aiba in grija o colonie mica. Dar aveti grija, albinele nu asteapta dupa dumneavoastra. Asa ca documentati-va din timp caci micul roi se va transforma in curand in familie- si nu una oarecare, ci una mare, zumzaitoare si cu tot felul de probleme.

Daca cumparati albine aveti grija ca acestea sa fie sanatoase. Din aceasta cauza ar fi bine sa plecati la "cumparaturi" alaturi de un apicultor experimentat.
Alte unelte necesare
Daca nu intentionati sa depasiti stadiul de hobby. Nu aveti nevoie de cine stie ce unelte soficticate. Totusi ar fi bine sa aveti hranitoare pentru albine, deoarece ele trebuie hranite, mai ales primavara devreme sau cand conditiile meteo sunt nefavorabile lungi perioade timp.

Pentru cei care sunt interesati sa atinga statutul de producator si distribuitor de miere, atunci e nevoie de unele putin mai sofisticat.
Intepaturile
Veti fi intepati. Este un lucru cert. Nu se poate apicultura fara intepaturi. Chair daca luati toata masurile de prevedere atunci cand lucrati in stupina, tot veti fi intepat accidental. Umflarea la locul intepaturii este ceva normal si nu inseamna ca aveti o reactie alergica. De obicei cu cat o zona este mai moale cu atat mai mult se va umfla. Logic ar fi sa va acoperiti capul de fiecare data cand sunteti in preajma stupului si sa afumati intotdeauna o familie atunci cand doriti sa lucrati in stup. Daca purtati inele mai bine le dati jos, atunci cand lucrati in stupina.
Febra albinelor
Acum ca microbul v-a prins, s-ar putea ca entuziasmul sa va intunece ratiunea. Apicultura este un domeniu atat de fascinant, incat este de inteles dorinta incepatorului de a avea cat mai multe familii. E bine sa inmultiti albine, dar este o mare prostie sa va dubalti efectivele inainte de a invata macar elementele de baza ale apiculturii. Este bine sa intelegi exact ce se petrece in interiorul stupului, inainte de a va apuca sa va extindeti. Ar fi pacat sa ramaneti fara albine.
Concluzii
Multi oameni se apuca de apicultura dupa ce ies la pensie, spunand ca au vrut intotdeauna sa practice apicultura, dar nu au avut timp. Nu dorim sa discriminam pe nimeni, dar este mult prea tarziu. Sunt atat de multe de invatat incat practic ai nevoie de o viata intreaga. Asa ca daca doriti sa va apucati de apicultura, nu asteptati pensia. Incepeti acum. Altfel va privati de multa placere si de multe ore de relaxare.
 
Name
Email
Comment
Or visit this link or this one